Momentul Nostru

21 3 0
                                    

Capitolul XXIII

*Vlad

Il stiam pe baiatul ce era sa moara strapuns de pixul Anei :)) asa ca l.am chemat sa discut cu el. Era cea mai buna oportunitatea pentru Ana ca sa învețe cum sa manuiasca arcul cu săgeți, acum depindea de ea sa accepte propunerea lui Teodor.
Spre uimirea mea citesc mesajul de la ea, bun mai bine de jumate din treaba am rezolvat.o mai ramane partea cea mai grea, sa isi accepte puterea si sa o foloseasca cat de bine poate....ehheee, pana atunci trebuie sa ma gandesc si la noi putin. Increderea ei trebuie sa se imbunatateasca dar si iubirea....

______________________________________

-Bestiuta mea, hai urcaa, ne grabim!!

-Buna si tie dragule cum a fost ziua ta? Vai si a mea a fost plina, multumesc de intrebare, chiar sunt bine nu e nevoie sa iti faci griji, totul este sub control!

- Haa, ador sarcasmul tau! Continua!

-Unde ne grabim asa?

-Nu ne grabim sa ajungem într-un loc anume, doar ca abia astept sa petrec timpul cu tine acolo.

-Acolo?

- Ai si tu putina rabdare, nu poti sa fii putin romantic cu asa fiinta!

-O dar iartă-mă, greseala mea, nu e ca si cum ar curge petale de trandafiri si ar inmiresma iubirea, așezându-se in parul meu...bla, bla, bla, bla....

-Cine esti si ce ai facut cu iubita mea? Te rog sa ii dai drumul, moartea pasiunii!

-Asta a fost buna :)))

- A fost, normal ca a fost, nu numai tu stapanesti arta asta, numai ca ai fost atat de pornita incat nu ai sesizat ce se afla pe bancheta din spate!

-Ce se....nu cred, ramane blocata pentru cateva secunde si toata pledoaria dispare, o vad cum capata culoarea trandafirului in obraji.
        Vlad, este foarte frumos, iartă-mă pentru mai devreme, nu ma asteptam, e prima oara cand primesc un trandafir!

         Vlad, este foarte frumos, iartă-mă pentru mai devreme, nu ma asteptam, e prima oara cand primesc un trandafir!

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

O vad cum lasa privirea in jos si daca nu eram atent la volan o smotoceam de tot!

-Știi cum se spune, primul nu se uita niciodata!

De trandafir vorbeam :D

-Offf, tot nu imi spui unde mergem?

-Ajungem in 5 minute.
______________________________________

O iau de mână si mergem pe jos prin umbra deasa a copacilor, zambetul ei era in permanenta pe chip, era fericita si linistita, simteam asta!
Dupa inca 10 minute, ajungem in locul meu de suflet, locul unde se afla un ochi de apa de culoarea smaraldului, iar o superba cascada alimenta ochiul de apa.

-Domane cat este de frumos....

-Sa stii ca aici veneam de fiecare data cand ma simteam rau si imi lua toata starea negativa!

-Serios? Ai dreptate, aproape ca am uitat absolut totul...locul asta este atat de frumos!!!

-Tu esti frumoasă....

-Vlad...

-Inchide ochii si trage aer in piept, simte conexiunea cu locul asta!

O priveam si nu ma mai puteam satura de ea, avea o aura incredibila, merg spre ea si intind mana dreapta iar cu degetele ii ating ochiul mai apoi obrazul, ea mentinea aceeasi stare si se apleaca spre mana mea.
    Era acolo in locul meu de suflet, ma facuse sa uit de tot si de toate, o trag spre mine si se scufunda toata la pieptul meu, daca puteam o faceam micuta si o purtam la piept tot timpul!

-Ana mea!

-Poti sa opresti timpul acum?

-As putea dar nu as vrea, as vrea sa simt cat mai multe astfel de momente, nu doar unul.

- Ce simti acum?

-Te simt pe tine, simt cum Universul imi descri viitorul!

-Hmm...

Se desprinde de mine si se ridica pe varfuri astfel ajungem la acelasi nivel, imi zambeste stregareste si fara sa apuc sa ma bucur de zambetul ei, ma sărută cald, de cand asteptam perechea asta de buze, cat am cautat dupa ele, si cu asta am inteles ca nu mai are indoieli, ca nu mai fuge si nu se mai teme! O apuc de talie si o ridic spre mine adancind sarutul făcând din el un sarut pasional dar executat cu miscari lente, ucigator de lente.
Aprope ca ii simteam si eu inima bătând, dar nu.mi dadeam seama pentru ca si a mea era un uragan. Isi prinde bratele de gâtul meu, jucandu-se cu parul, fiecare miscare a degetelor ei imi produceau furnicaturi pe piele mai ceva ca sarutul. Oricat de rational incercam sa fiu, firea omeneasca incepea sa ma depaseasca si cu ultima fărâmă de neuron functional, rup sarutul si o las jos, văzând-o cum se incrunta atat de haios :))

-Hai sa stam aici jos sa privim cascada, vrei?

-Haide!

    Si ne asezam amandoi pe un pâlc de iarbă stand asa minute bune.
Uitasem ce voiam sa vorbim, mintea mea era blocata dar trebuia sa ma controlez, nu voiam sa creda ca sunt ca ceilalți băieți. Pana acolo trebuia sa ii castig increderea cu totul si sa fie sigura de ceea ce urma sa vina!

-Vlad, cum as putea sa iti multumesc vreodată?

-Pentru ce anume?

-Pentru tot, m.ai salvat de mine...

-Ne-am salvat reciproc, nu pot sa zic ca eu eram într-o pasă foarte buna!

-Am fost atat de ocupată sa ma plang mereu incat nu te.am lasat sa mai spui cate ceva...

-Eu nu prea arat cand nu sunt bine, dar ma incarc atunci cand vad persoane fericite!

-Ce anume te-a marcat cel mai mult?

-Moartea tatălui meu....m.a afectat atât de tare pentru ca abia il regasisem de 4 ani, nu am avut timp sa ma bucur in totalitate de el, nu am avut timp sa il cunosc si sa.mi caut asemanari cu el...

-Dar de ce v.a lasat singuri?

-Sa zicem ca lucra departe si ca nu avea voie sa se indragosteasca de mama mea....iar el a făcut fix invers, iubirea lor a fost atat de puternica incat am aparut eu iar cand cei mai mari lui au aflat, l.au trimis foarte departe incat sa nu mai poata ajunge sa isi vada vreodată ceea ce iubea cel mai mult....

-Oh, imi pare tare rau, nu am vrut sa te rascolesc :(

-Nu fi prostuta, nu trebuie sa ne spunem totul? Nu esti tu iubita mea? Si daca indraznesti numai sa ma intrebi "chiar sunt" promit ca plec si te las aici :)))

- Sunt, sunt, sunt :))) sunt toata a ta, rade dar apoi realizeaza si se înroșește și mai tare!

-Cat esti de adorabila! Esti o bestiuta adorabila!!

- Nu-i asa? :))

-Asaa este!

-Tare nu as vrea sa stric momentul dar am o groaza de teme de facut pentru maine, putem merge?

-Sigur, dar după încă un sărut!

-Răsfățatule......

SagittariusUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum