Promisiunea ( Harry Styles F.F)

Capitolul 5

Niall mă conduce intr-o camera din casă ,care apropo, e uriașă, spunându-mi să-l aștept pe canapea; cred că e unul din livinguri, pentru ca sigur sunt mai multe. Nu văd decât oameni necunoscuți in jur și Niall lipsește de ceva vreme, așa că prefer să mă duc până la una din mese să iau ceva de băut, știind totuși ca era cel mai probabil era să sfârșesc drogată.Când ajung la masă, simt cum cineva îmi pune mâna pe umăr și din instinct, mă întorc văzându-l pe crețul de care m-am ciocnit în parc.

" Da?" spun puțin mai tare cât să mă poată auzi.

" Oh, nimic. Vroiam doar să te dai." spune sec și zâmbește după.

"Cam nepoliticos.. nu crezi?" zic în așa fel încât să nu audă, dar s-a uitat cam ciudat la mine, asta însemnând probabil că m-a auzit. Pleacă imediat ce își ia un energizant de pe masă, lăsându-mă confuză. În cele din urmă mă întorc la canapea pentru că pe acea masă se aflau băuturi mult prea tari pentru mine. După ce mai aștept cateva minute, îl văd pe Niall venind, așa că mă ridic și merg spre el. Când ajung mai aproape de el observ că mai e cu cineva și spre dezamagirea mea e același creț de mai devreme.

"Umm.. Niall, mă poți duce acasă? Nu mi-e prea bine.." mormăi. Nu îmi place deloc prezența tipului ăsta aici. Mă simt ciudat în preajma lui.

" Ce ar fi dacă ai dormi sus, într-o cameră de aici?" se comportă ciudat. Si am o vagă bănuială din ce cauză se comportă așa.

" Nu știu ce să zic.. " spun încercând să îl rog din priviri să mă ducă acasă.

"Haide, Kim. Nu o să pățești nimic. Eu vreau să mai stau la petrecere." zice uitându-se către prietenul lui, zâmbindu-i .

"Haide, nu mai fi așa fricoasă. Nu o să pățești nimic, pentru numele lui Dumnezeu" spune crețul dându-și ochii peste cap după ce vede că nu răspund.

" Mm.. Ok." sper că nu am făcut alegerea greșită.

"Harry, o duci tu în cameră? Eu am puțină treaba." perfect. După ce că mă pune să dorm aici, îl mai pune și pe tipul ăsta să mă ducă în camera.

"Sigur." aprobă dând din cap. Ce șanse aveam să spună nu?

Pleacă de lângă mine fără să zică nimic, iar eu îl urmez. Încerc să țin pasul cu el prin mulțimea de adolescenți beți , dar e imposibil. Mă pierd prin mulțime încercând să țin pasul cu el. Bravo, Kim. Mă mai plimb de colo-colo în speranța că o să dau de Niall sau de Harry, dar șansele sunt foarte slabe. Mă tot învârt de 10 minute și deja am obosit. Decid să mă duc să iau un energizant și spre mirarea mea, în drumul meu dau de Harry care caută pe cineva prin mulțime.

"Pe unde naiba umblii?" spune , evident, nervos.

"Păi e cam greu să țin pasul cu tine!"

" Bine, acum hai să te duc odată la camera aia blestemată." zice , iar eu nu mai zic nimic și îl urmez, dar de data asta mă ține de mână ca să nu mă mai pierd. Urcăm la etajul 2 unde sunt ogramadă de camere. Și din toate camerele alea pe mine mă duce la cea din capătul holului. Deschide ușa și intrăm. AMÂNDOI. De ce a intrat și el? Ugh, încep să cred că am făcut alegerea proastă.

  Ia un tricou din dulap și îl aruncă pe pat.

" Schimbă-te în ăla." mormaie. Cred că e camera lui. Și nu știu cum să îi zic că nu am nevoie de tricoul lui.

" Doar nu o să dormi în hainele alea , nu? " adaugă după ce vede că eu nu mai zic nimic.

" Ce au hainele mele?" întreb în cele din urmă.

" Nu sunt.. știi tu.. prea comode." zice enervându-se. Omul ăsta se enervează mult prea repede.

" Ok. O să mă schimb." de ce nu pleacă?

" Umm.. nu o să pleci?" șoptesc.

" Să știi că am mai văzut țâțe." spune pe un ton dur, iar eu rămân puțin șocată.

" Ok, dar măcar întoarce-te cu spatele." spun puțin rușinată de situație.

" Frate, ești dificilă!" spune scuturându-și mâinile. PĂI DOMNULE ȚÂȚE ȘI CUR ȘI SEX, eu , spre deosebire de târfulițele tale, nu vreau să mă vezi în sutien și chiloți, așteptându-te pe tine să ți-l etalezi pe domnu' monstruleț din boxerii tăi de fițe de la Kalvin Clein. Dar decât să îi zic toate astea în față, prefer să tac și să mă mulțumesc pentru că totuși s-a întors cu spatele, schimbându-mă în tricoul de la el.

Wey-hey! Acum o să încerc să îi apropii pe Kim si Harry și oh, Doamne, o să scap de examene și o să am mai mult timp să scriu! YAY! Ok.. sper că vă place cartea.. nu prea cred că mai am cititori, dar .. anyway :))).