Carla, o fata din doua tari total diferite. Mama ei este din America, iar tatăl din România. Ea tocmai ce a absolvit academia de poliție si are vise mărețe. Intr-o zi, colegul ei opreste un tânăr pe traseu. Un tip înalt, foarte stilat si cu o barbă...
După incidentul petrecut aseară, mă gândeam la ce s-ar fi putut întâmpla dacă mai rămâneam în club. Imi dau o palmă peste față sa imi revin la normal. Astăzi era ziua mea liberă, maine trebuia sa intru iar în acțiune cu Eric si Didi, o incepatoare ca si mine. Nu prea aveam ce sa fac. Imi este dor de părinții mei, dar o sa ii revăd abia la sfârșitul toamnei. Suntem abia în luna iunie, iar eu nu mai pot de dorul lor. Pana la urma ma decid si il sun pe Eric sa il intreb ce face.
C:- Buna, Eric, ce faci? E:- "Hei, sunt la sala de sport. Ai pățit ceva?" C:- Nu, nu, am vrut să văd ce faci,spun eu dandu-mi una peste față. E:- "Aveam nevoie de un antrenament, am cam neglijat asta de la un timp", spune el râzând. C:- Am inteles, spun eu chicotind, eu te las sa iti continui antrenamentul, ne vedem maine. E:- "Dacă vrei, vin sa te iau de acasa sa luam micul dejun? Ce spui?" C:- În regula, spun eu veselă. E:- "Intr-o jumatate de ora sunt la tine."
Închid apelul si ma trântesc în pat. Chiar imi făcea placere sa ies cu Eric sa luam masa. Între noi este o diferenta de 15 ani. Ar trebui să încetez să ies cu el, pentru ca nu vreau sa se interpreteze ca ies la întâlniri cu un bărbat însurat. Promit că o sa fie ultima masa cu el. Suntem doar colegi, chiar dacă il plac destul de mult. Mă ridic din pat si ma îndrept către dulap. Ok, asta am ales.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
(Polyvore, iti creezi ținută si poti sa o cumperi).
Cat ma îmbrăcăm, imi suna telefonul. Fug repede către el crezând că a ajuns Eric. Cand ma uit la telefon, era un număr pe care nu il aveam in memoria telefonului. Tresar si imi dau seama ca este acel Akim. Ii resping si oftez, apoi continui sa ma îmbrac. Suna din nou. Ma duc in fuga la telefon si raspund fără să mă uit la număr.
C:- Ce vrei?spun eu nervoasă. E:- "Ăă, am ajuns." C:- Doamne, Eric, Tu erai? Scuza-ma, nu m-am uitat la număr cand am raspuns. Cobor imediat.
Închid telefonul rusinata de situație si ies din apartament. Telefonul imi suna. Era acel număr si ma decid să îi răspund.
C:- Da?spun eu pe un ton ridicat. A:- "Oo, te-ai îndurat sa răspunzi. Ce faci?" C:- Nu e treaba ta, ce vrei? A:- "Te-am sunat sa iti spun ca mi-am plătit amenda." C:- Foarte bine, acum lasa-ma, spun eu si ies din bloc si il vad pe Eric in masina. A:- "Staai, vreau sa ne întâlnim." C:- Niciodată!spun eu si închid apelul.
Imi arunc telefonul in rucsac si ma îndrept către masina lui Eric. Imi deschide usa, iar eu il îmbrățișez.
C:- Scuza-ma pentru mai devreme. Ma sunase acel individ căruia i-am dat amenda. E:- Poftim?spune Eric surprins. Ce voia si de unde stie numărul tau? C:- M-a sunat sa imi spuna ca a plătit amenda si ca vrea sa iesim. E:- Doamne, nu se poate, nu o să te las sa te duci. De unde are numărul tau? C:- Păi, aseară am fost cu prietena mea in club și era si el acolo, fix in Fratelli. M-a luat pe sus si m-a dus afară ca sa imi ceara numărul de telefon si daca nu i-l dădeam cine stie ce păteam. E:- Nu trebuia sa i-l dai, dar bine ca esti tu in siguranța.
Porneste masina si opreste la o patiserie. Am băut o cafea si am mâncat o plăcintă.
E:- Esti bine, nu? Adica, nu ti-a facut nimic, nu? C:- Sunt bine, nu te teme.
Mă ia de mana si se uita la mine zâmbind.
C:- Uite, Eric, spun eu si imi trag mana încet, nu cred ca e in regula ce facem. E:- Dar ce facem? Luăm micul dejun împreună. C:- Nu vreau sa iti fac probleme in familie. Te plac foarte mult, dar cred ca e necesar sa rămânem colegi. E:- Clara, nu se intampla nimic, spune el si ma ia de mana, eu hotărăsc ce fac cu viata mea. Pana la urma urmei, nu facem nimic ce nu ar trebui. C:- Stiu ca diferenta de varsta conteaza mai putin, dar nu vreau sa intervin. E:- Te rog sa te liniștești, nu ai de ce sa iti faci griji, spune el si imi zâmbește.
Da, il plac si simt ca ma îndrăgostesc de el in fiecare zi, cu toate că nu e normal. El nu cred ca stie ce simt eu pentru el si nu cred ca simte aceleași lucruri. Pana la urma are o familie frumoasă și are de ce sa fie mândru. Nu îl scăpăm din ochi, ii admiram fiecare părticică a corpului, dar sunt întreruptă de către telefon. Imi iau telefonul din rucsac si vad ca ma suna iarăși acel individ.
C:- Of, Doamne.. E:- Ce este? C:- Ma suna. E:- Da-mi mie telefonul.
Ii inmanez telefonul lui Eric si astept reacția lui Islamovici.
E:- Da, va rog! A:- Cine esti? E:-In primul rand, spune ce vrei. În al doilea rând, nu conteaza cine sunt eu. A:- Vreau să vorbesc cu... cu.. domnișoara Turcu. E:- Despre ce anume? A:- Domnule, sunteti cumva avocatul ei? Vreau sa vorbesc cu ea, de aceea am sunat, daca voiam să vorbesc cu dumneata, făceam rost de numărul tău. E:- Nu este disponibilă.
Ii închide apelul si imi înapoiază telefonul.
C:- Ce voia? E:- Voia să vorbească cu tine, probabil o sa te mai sune. C:-Mare prostie am facut de i-am dat numărul, dar imi era frica de ce imi va face. E:- Cat timp sunt eu cu tine, nu are ce sa iti faca.
