Încearcă să mă iubești

Capitolul 5

Primele zile au trecut destul de repede fara sa am prea multe probleme,iar pentru ca se apropie  weekend-ul am de gand sa ii fac o vizită lui buni.Astazi este joi si spre surprinderea mea ma trezesc foarte bine dispusă,ceea ce e foarte ciudat atunci când vorbim despre mine.Ma îmbrac repede cu veșnicie mele haine largi si imi trag o șapcă albă pe cap,coborând in bucătărie pentru a lua o gustare înainte să plec.Il gasesc pe tata stând la masa,ma apropii de el si il sărut pe obraz,el uitandu-se dulce in ochii mei si imi zice:

-Esti gata,draga mea?

-Scuze,dar de azi voi merge cu un prieten. Imediat ce rostesc propoziția ochii lui se măresc si un mic zâmbet isi face loc pe chipul său.

-Sigur,scumpo.Nici o problemă.Dar ar cam trebui sa te grăbești,el se pare ca a ajuns.

Imi întorc privirea spre fereastră observând că masina lui Alex este deja parcata pe  alea casei,asa ca imi iau rămas bun de la tata si ma îndrept spre el.

Imediat după ce ma fac comodă in scaunul din dreapta,Alex imi trage șapca dezvaluindu-mi chipul.Nu am o problema cu asta.E printre singurele persoane față de care nu simt nevoia sa ma ascund.

-Neața,gandacel! imi spune el dulce.

-Hei! ii zic si eu destul de rusinata de alintul sau.

Continuam sa vorbim despre planurile pe care le avem în zilele libere,iar timpul parca zboară observând că deja suntem in parcarea școlii.Cobor din masina nu înainte de a-mi pune șapcă in cap si pornesc spre intrare.Imi iau la revedere de la Alex si ma îndrept spre dulapul meu pentru a-mi lua cărtea pentru prima ora.Se pare ca cel ce are dulapul de langa  mine este deja aici,însă nu ii pot vedea fața.Imi iau cartea de biologie și astept cuminte sa il cunosc.Nu face nicio mișcare asa ca ma hotărăsc să îi ating umărul pentru a-i atrage atenția. Intr-o fracțiune de secundă se intoarce spre mine si instantaneu îngheț la vederea privirii sale.E el.Băiatul cu ochii verzi care m-au fascinat inca din prima clipa în care i-am văzut în parcare.

-Iar tu ciudatule?Ce vrei? vocea lui puternică ma readuce la realitate,însă nu pot scoate nici un cuvant .
Sunt fascinată de felul în care buzele lui se misca rostind cuvintele ce imi sunt adresate.
Clopoțelul incepe sa sune si văzând că nu spun nimic trece pe lângă mine impingandu- ma in perete.
Imi ia cateva secunde sa imi revin si ma îndrept spre clasa.Imediat ce intru  toate privirile sunt ațintite spre mine si nu pot sa nu observ frumosul băiat din a 3 a banca ce o tine în brațe pe sora mea.O durere apăsătoare pune stăpânire pe mine si incerc din răsputeri să nu o bag in seama si ma asez in ultima banca.
Se pare ca ca soarta tine cu noi,iar profesorul nu a aparut inca,deși este si 50.Toata lumea a făcut ce a vrut,iar eu am preferat sa imi fac temele pentru ziua următoare,uitandu-ma din cand in cand la cei doi amorezi ce nu se sfiesc să își manifeste iubirea în public.Ea sta pe el,iar mana lui este pe fundul ei strangand-o destul de tare in timp ce se sărută intens.Ma doare sa ii vad atat de apropiați,dar nu stiu de ce.Pana la urma nu avem nicio legătură.
Gandurile imi sunt întrerupte de vocea profesoarei ce isi cere scuze pentru întârziere.Mai sunt 5 minute.Doamne,te rog sa nu ma observe si sa nu ma puna sa ma fac de râs în fața tuturor.In fata lui mai ales.

-Ah,avem elevi noi.Nici nu te-am observat acolo .Haide in fața si prezinta-te in fata colegilor tai.
Ma ridic cu greu din banca si ma îndrept spre locul indicat de profesoara,observând că toata lumea inclusiv sora mea e atentă la mine.

-Hm...Buna!Eu sunt Adeline Daxia si m-am mutat de curând din New York.
Spun repede si vad ca ochii băiatului brunet se măresc si ma priveste de parca a văzut o fantomă.

-Multumesc domnișoara.Pofteste la locul tau.

Ma îndrept rapid spre  banca,dar nu apuc sa ma asez caci se suna,iar eu imi iau cartea si caietul si plec cat pot de repede din clasa.

Gata si capitol asta.Sper sa va placa.Imi cer mii de scuze pentru lipsa din ultima vreme.Ma revansez.Pupici.

Gabi❤