Încearcă să mă iubești

Capitolul 1

Ade P.OV

Întuneric!Asta e tot ce pot vedea.O mica rază de lumina apare din spatele draperiei,iar eu închid ochii extenuată,fiind conștientă că în cateva ore va trebui să părăsesc New York-ul.

Sa ma prezint...eu sunt Adeline,dar mama obișnuia să imi spuna Ada sau Ade,am 17 ani si locuiesc deocamdată in New York impreuna cu tatăl meu John si sora mea Aby.In mai putin de cateva ore va trebui să mă mut în California pentru ca tata a hotărât să începem o viata noua,însă pentru mine totul s-a schimbat din momentul în care mama ne-a părăsit.

Aprind veioza si ma uit la ceasul de pe noptieră.02:23.Firar!La 5:30 avem zborul,iar eu sunt obosită atat psihic cat si fizic.Nu imi amintesc cand  am dormit ultima oara in adevăratul sens al cuvântului.Amintirea ei nu ma lasa...ea nu îmi da pace din clipa în care a plecat si m-a lăsat singura pe acest pământ.Desi am un tată,o sora,o casă mare si frumoasa si o viata perfecta privita prin ochii celorlalți...eu ma simt o străină printre ei...Mama era singura persoana care imi era alaturi indiferent de orice,tata era mereu plecat cu afacerile lui,iar Aby odata ce am crescut s-a transformat complet si s-a îndepărtat de mine pentru ca o făceam de ras arătând ca un băiețel ciudat ce poartă mereu o șapcă pentru a-si ascunde chipul ,nici pe departe ca o adolescentă populara ca ea.

Mama a murit acum 2 luni si de atunci fiecare zi pentru mine a fost un chin.Cancerul i-a măcinat trupul si a facut-o sa isi dea ultima suflare la cateva luni dupa ce a aflat.Nu a spus nimănui pentru  ca nu a vrut să suferim,a preferat să îndure singura si a pierdut lupta cu viața cu zâmbetul pe buze. Mi-a spus sa nu sufăr,sa imi continui viata fericita si sa iubesc.
Cand eram mica imi spunea mereu ca dragostea nu e usoara,iar cand iubesti ,nu o  faci perfect,cum scrie in carti sau arata in filme,o faci stângaci și din toata inima.

Nu stiam atunci ce inseamna asta,însă o aprobam  stiind  ca la un moment dat cuvantul "iubire" va prinde viata cand va apărea cineva care sa ma iubească pana la cer si inapoi,dar și la 3 metri deasupra lui.

Acum simt ca nu mai am nimic,ca sunt o străină printre atatea persoane familiare,stand in preajma lor,dar nimeni sa nu ma înțeleagă.
Poate ca decizia tatei de a ne muta  ma va ajuta sa uit trecutul,sa traiesc prezentul,profitând de fiecare moment si poate sa imi creez un viitor alaturi de "acea persoana speciala" de care imi vorbea mama.

Dar oare sunt in stare sa iubesc?Sa imi deschid inima in fata cuiva?Sa iubesc atat de mult incat sa ii dau cuiva puterea sa ma distrugă?
Nu stiu nimic despre dragoste,dar poate  pot incerca sa iubesc?

Furata de  gânduri nu imi dau seama cand a trecut timpul.Este deja 4,iar intr-o ora viata mea va lua o întorsătură de 360 de grade.Trebuie să fiu odihnita.Închid lumina si ma las furata de somn.

Buna dragilor.Asta e primul capitol si sper din suflet ca va place.Pe parcurs capitolele vor fi mult mai bune si va promit ca ce va urma va fi uimitor.
Ps:La media este Ade.

Gabi❤