Covenant (Vol. III)

Capitolul 24

Capitolul 24

"E foarte norocoasă acea persoană la care te gândești înainte să adormi."

- Crăciun fericit Kay.

  - Mulțumesc mătușă Angelina, asemenea.

Mi-am urmat părinții și fratele și m-am așezat la masă între mama și Ethan. Rudele mele au decis să petreacă acest Crăciun la mătușa Angelina acasă.
Absolut toate rudele se aflau de față.
Din câte știu unchiul Louis cu mătușa Samantha și fiica lor Alexia sunt pe drum.

În familia noastră e o tradiție, de sărbători să ne strângem toți într-un loc chit că unii sunt la mii de kilometri distanță de noi, dar găsesc o cale ca să se întoarcă acasă.
Bunica Genesys era aici, ochii ei strălucind datorită faptului că își privea fiul.
Tata s-a familiarizat cu împrejurimile și cu vechea-noua familie. S-a apropiat și mai mult de mine, Ethan și Angel.

Hope, David și gemenele lor se aflau aici, cele două fete șatene fiind cele mai micuțe din încăpere, deși au 15 ani.

  - În acest mod ați petrecut Crăciunurile până acum?

Îl aud pe tata cum îmi întreabă mama și ea își clatină capul în mod afirmativ.

  - Anul trecut s-a organizat la noi acasă.

  - Mi-aș fi dorit din tot sufletul să fi fost alături de voi.

Mama își duse mâna întra sa și îi zâmbi încurajator.
Nu a pierdut prea multe, numai 18 ani din viața noastră.

Ethan și Scarlett chiar au încheiat relația definitiv. De 3 zile nu am mai aflat nimic de Scarlett și chiar am sunat-o, însă nu mi-a răspuns.
Ethan nu o mai sună, nu o mai caută, nu se gândește la ea, nu vorbește despre ea, e ca și cum niciodată nu ar fi existat în viața lui. Nu degeaba se spune că cea mai fierbinte dragoste are cel mai rece sfârșit, acum mi s-a demonstrat.
Toți credeau că relația lor va fi de lungă durată, mama a fost șocată când a aflat, de fapt ne-am înșelat cu toți.
Și din vina cui? Numai și numai a lui Ethan. S-a îndrăgostit ca tembelul de Crystal și ea nu prezintă niciun interes, ba chiar acum 2 zile mi-a trimis un mesaj legat de faptul dacă vreau să "îmi petrec" ceva timp cu ea. Deci da, avem confirmarea că Ethan e prostul orașului...
Nu îl credeam așa. Până și eu m-am înșelat în privința lui.

Am fost trezit din gânduri de către soneria uși ce se făcu auzită în casă. Unchiul Louis și familia lui își făcură apariția, alături de bunicul Sebastian.
De bunicul Sebastian nu am fost așa de apropiați, nu știu de ce, însă chiar nu am fost.
Și nici el nu e genul de om de care te poți atașa rapid. Adică are probleme cu băutura și din cauza aceasta nici mama nu ne lăsa în preajma lui.

  - Ursuleți!

Aud glasul verișoarei mele Alexia, fiica lui Louis, și fuge spre noi îmbrățișându-ne, apoi pe perechea cealaltă de gemene.

Și cina de Crăciun a început. Și ca în fiecare an rămân uimit de familia numeroasă din care provenim. O grămadă de persoane sunt aici în cameră.
Un radio cânta piese de Crăciun și bradul aflat în colțul camerei lumina în culori vii.
Era așa de frumos. Anul acesta simțeam cu adevărat spiritul Crăciunului.

Spre sfârșitul cinei, am primit un mesaj de la Maxim.

"Kay avem nevoie de tine la docuri. Avem companie neașteptată de Crăciun."

Ce naiba...

"Vin imediat."

I-am răspuns înapoi și mi-am terminat mâncarea din farfurie.