Am fost legată la mâini și la picioare, de doi tipi care , nu știam ce vroiau de la mine. Mi-am luat un pahar fix in cap.
M-am trezit intr-o camera întunecată, având doar o fereastra.Eram legată de niște lanțuri, prinse de podea, si aveam scoci la gura.
Necunoscut: Măi, măi, măi, cine avem noi aici. Spune o voce din întuneric.
S-.....(nu puteam vorbi din cauza scociului)
N- Sper ca nu mai uitat.
S-....
N- ii puteți scoate scociul. Vreau sa-i aud glasul pițigăiat.
S- Cine naiba ești , și ce vrei de la mine?!?!
N- Chiar așa de repede mai uitat?
S- Dacă te-aș vedea poate mi-aș aduce aminte 😒Necunoscutul face un pas in fata.
S-Tu...
N- da,chiar eu.
S-Tu ești cel care mi-a omorât părinții!
N- ce fetița deșteaptă ești tu.
S-Și ce vrei de la mine?
N- sa ma răzbun pe familia care mi-a omorât fetița!
S- părinții mei nu ar omora o fetița!!!!!!
N-Cine a spus ca ei au omorât-o?
S- Atunci cine?
N- Răspunsul e chiar in fata mea..
S- E-eu?
N- da.... tu și micul tău prieten...Aiden
S- De unde sti de Aiden?!
N-De la părinții tai. Soția mea a fost foarte buna prietena cu mama ta.
S-....
N- iar acum ma voi răzbuna! Băieți, vreau ca pana diseară , sa fie mâncare pt șarpi!
Băieții: Da sefu'!Au băgat 2 șerpi imensi in camera. Mai exact 2 cobre regale.Aiden i-a făcut praf, dar problema era cum scăpăm de-aici?. Am spart lanțurile cu ajutorul puterilor. Fereastra era închisă, deci era o singura scăpare.......prin fata, unde erau toți gardieni. Bine ca aveam puterea invizibilității.Am trecut printre gardieni fără nicio problema. După ce am ajuns la ieșire am început sa alerg. Mi-am dat seama ca eram in mijlocul desertului.
-Super, mai bine nici ca se putea. Acum pe unde dreq o i-au?
Am mers intr-o direcție random, ne fiind case, oameni sau animale. Scz,erau cămile. Una dintre ele semana foarte mult cu Ingrid (doar ca arată mai bine😂). Nu era nici o urma de societate.
S-Aiden... vezi ceva de-acolo?
A-Nope.
S-Trebuie sa fie pe-acolo o casa sau ceva.
A- Nu este nimic, doar cactuși.
S-Hmm.....e ciudat.
A- eu zic sa ne grăbim. Se face seara.
S- se vezi atunci -.-Am mers o ora in continuu, pana se făcu noapte. Drept in fata era o pădure plină de copaci. Din spatele meu se auzii un strigat de fetița.
Ratații: Skiler... STRECI AICI! Sefu te vrea !!!
Am luat-o la fuga in pădure, undeeee pariu ca ma pierdeau la cât de prosti erau. M-am ascuns in boscheți, din spatele unui capoc. Prosti aia tot nu ma găseau. Au luat căutările in partea opusa, deeeeeci puteam fugi.
Fug eu ce fug (bine ca aveam super viteza, altfel, la anul ajungeam eu undeva.). După acea pădure era o stație de autobuz. Mi-am pus glugă in cap, și îmi verific telefonul. Mai aveam 4 la suta. Era ora 21:34.
După mult timp de așteptare, am început sa ma las pe un stâlp cu o lacrima in ochi.
S- Aiden.... crezi ca ne vom mai întoarce acasa?
A- Normal, Skiler
S-Da ,dar nici măcar nu știu unde suntem, și văd ca autobuzul nu mai vine. Nu ii voi mai vedea pe cei dragi......******************************
Ok, am postat și acest capitol peste 3 secole , daaar e aici, deecii (fără deci) sper ca va plăcut . Eu am fost minunatul Gigel..... glumesc. Eu am fost Skiler, iar noi ne vom vedea la următorul capitol. 😍😍😘😘😘
(Asta nu a avut sens ,dar pana mea)
YOU ARE READING
Eu și Spiritul meu
FantasyBuna 😘! M-am gândit sa fac și eu o poveste pe care o desenez pe o aplicație de pe laptop ,dar.......da. Sper sa va placa și va zic de pe acum ca vor fi multe greșeli dar na.😋