Dark Words

Capitolul 1

E liniste. Privesc adanc frunzele copacilor ce parca plang fiind rapite de vantul si ploaia apriga. E undeva in jurul orei 03:00 AM,iar eu stau doar pe pervarzul geamului din camera mea, privind adanc privelistea din curtea casei mele.

Spre marea mea mohorare, maine trebuie sa-mi incep un nou an scolar, respectiv ultimul meu an de liceu.

Sincera sa fiu, am cateva emotii asupra noului drum ce se va deschide fix peste cateva luni.

Incerc sa dorm, dar mii de ganduri ma apasa. Oare cum voi fi privita iarasi de colegii mei, ce in anii precedenti ma batjocoreau pentru felul in care aratam si faptul ca eram de multe ori prea dedicata muncii mele...?

Recunosc. Cred ca pentru multe persoane, primul an de liceu reprezinta schimbari hormonale majore. Se schimba, isi fac multi prieteni, se indragostesc si sufera din dragoste, etc. La mine a fost fix opusul. Cum am intrat intr-un nou mediu, m-am izolat complet fata de colegi, nu socializam, doar stateam in coltul meu imbracata cu vesnicele mele haine negre ascultand muzica sau citind. Facand toate aceste lucruri, deveneam din start tocilara sau eleva ciudata a scolii. Nu mai spun de faptul ca incepand toate aceste lucruri, am luat in greutate foarte mult, asemanandu-ma cu un mic ursulet pufos.

M-am decis in cele din urma sa ma asez in patul urias, privind stelele fosforescente de pe tavanul meu ce intotdeauna ma faceau sa ma indrept spre un taram al melancoliei unde prin intermediul sau, adormeam.

......................................................................

M-am trezit din cauza razelor puternice ce-mi intrau in ochi, facandu-ma sa ma trezesc inaintea alarmei.

Mi-am intins mana pe suprafata noptierei, cautand telefonul pentru a-mi anula alarma si a-mi incepe rutina.

Am coborat din pat agale, indreptandu-ma spre baie pentru a-mi spala fata si dintii. O data terminata prima parte, mi-am luat trusa de machiaje si am inceput sa aplic cateva lucruri simple pentru accentuarea trasaturilor si acoperirea fetei de mort ce o aveam in fiecare dimineata.

Am ales o camasa alba, cu o fusta mulata neagra, asortand un papion rosu cu note muzicale pentru festivitatea de incepere a noului an scolar. M-am incaltat cu o pereche de tenisi negrii si am coborat pentru a servii micul dejun impreuna cu mama mea.

Ca in fiecare dimineata, o gasesc pe mama stand printre multimile ei de hartii cu vesnica sa cana plina de cafea.

-Neata mami! Ce faci? o intreb, indreptandu-ma catre frigider pentru cautarea unui iaurt bun de mancat.

-Hei iubito! Incerc sa-mi dau seama de vinovatia unui om in cadrul unui proces, a carui sentinta o pun astazi. Nu stiu ce sa ma fac. Chiar il cred nevinovat! spune agitandu-si parul.

-Ce a facut?

- Este acuzat ca si-ar fi omorat cel mai bun prieten din cauza ca a pierdut postul de profesor la un liceu din oras, iar prietenul sau s-ar fi dus imediat sa-l ocupe.

-Asta e absurd. Eu una nu cred. Daca erau prieteni de ani de zile cu siguranta nu ar fi facut asta, iar daca ar fi facut-o poate a fost doar pentru a-i oferi iarasi sansa sa devina profesor. Cum a fost omorat?

- A fost ars pe portiuni cu bricheta, iar peste rani a aplicat sare de lamaie. Dupa ce l-a chinuit asa, i-a infipt un cutit in inima si a plecat.

-Amprente?

-Nimic.

-Omul asta unde se afla in timp ce prietenul sau cel mai bun a fost omorat? o intreb pe mama infiltrandu-ma din ce in ce mai mult in munca ei de procuror criminalistic.