Poezie

De viața,te-ai plictisit

De viața ta,te-ai plictisit
Te simți un gunoi neiubit,
De prea multe ori te gândești
Ce s-ar întâmpla,dacă de sus o să îi privești?,

De nebun mergi prin cimitir
Si groparu' se întreabă ce cauți,
Nimeni nu știe ce probleme ai tu
Nimeni nu te înțelege,

"Stai,aici lânga mine
O să te iubesc cu adevarat,
O să țin la tine
O să intru cu tine în groapă"

Noaptea,repede s-a lăsat peste tine
Gându' îl ai în cap,să intri în pământ,
Ai în buzunar mii de lame,știu că ai stării proaste
În seara,asta ai putut să scapi de toate,

Nimeni nu o să știe de tine,că te-ai sinucis
Nimeni nu te cunoaște,un nume pe piatră o să fie scris,
Doar groparu' care te întreba ce cauți în cimitir o să mai șteargă prafu' de pe tine
În rest,nu o să mai vezi pe nimeni la tine,

Ai fost un nimeni pentru multe persoane
Ai încurcat mii de persoane,
Acum,în pace i-ai lăsat
Tu nu o să mai fii,întristat,