Mă numesc Dannielle, mi se spune însă Danni, nu zic ca imi place dar intr-un grup nu conteaza care e numele tău, tot timpul vei avea porecle sau prescurtari ale numelui. Am 17 ani, părul meu este saten auriu și lung , am ochii verzi-căprui, sunt înaltă și slabă, nu mă laud, dar mereu am sperat sa ajung model.
Imi place să desenez, nu zic ca sunt genul de tocilara ce sta tot timpul cu nasul in cărți, stiu sa ma distrez, dar prefer chestiile obișnuite.. Nu ies prin cluburi și nu mă droghez.. dar Da, recunosc, uneori fumez. Fumatul e si el un mod de a iti consuma sentimentele.
Sunt in clasa a 12-a chiar dacă trebuia sa fiu a 10-a sau a 11-a.. am fost dată mult mai devreme la școală. Uneori urasc asta deoarece sunt cea mai mică din clasă la ani..
Nu am un iubit, nu cred ca asta mi-ar trebui acum, anul acesta am bacul, nu am timp de prostii de genul, cand cineva se dădea la mine preferam sa zic ca sunt Lesby, chiar dacă știam că asta nu e adevarat, nu ma atrag fetele, prefer mâncarea.
Sunt genul acela de persoană care preferă să asculte muzică in ploaie sau care urăște din toată inima iarna, cu zăpadă cu tot. Nu pentru ca e frig.. doar ca urăsc să răcesc, iar minunatii mei colegi sunt atât de copilarosi incat încă se mai bat cu zăpadă.. nu vreau sa fiu iar ținta lor..
Nu plac pe nimeni din clasa mea înafară de cele mai bune prietene.. restul nu mă interesează.
Am 3 cele mai bune prietene. Abby este pitica.. cu o voce ascuțită cam de anime are 19 ani, blonda, ochii săi sunt albăstrui, este frumoasa.. Lauren este cu un an mai mare decât mine, are părul brunet si scurt iar ochii ei sunt căprui.. Si in final, Silvya , este aproape de înălțimea mea, , de vârstă cu Abby, brunetă cu vârfurile albastre , ochii negrii si breton.
Ne cunoastem din clasa a 6-a, locuim in acelasi cartier si seara, cand toti dorm ne strângem toate la mine acasa, gătind si uitandu-ne la filme pe Netflix.
Facem cam totul împreună..
Sper ca asa o sa ramana ceva timp.
♡
♡
♡Alarma telefonului imi spulbera visele odata cu somnul meu de veci, sar din pat sa opresc soneria stresanta si imi frec ochii negrii de la rimelul aplicat ieri, casc larg de zici ca as putea înghiți tot apartamentul si imi sterpelesc repede ținuta de astăzi pentru liceu. Merg in baie agățând umerasul cu haine pe ușă și mă dezbrac pentru un duș rapid si răcoritor.
Termin baia si imi infasor prosopul in jurul corpului de frig, iau demachiantul si imi sterg machiajul, aplicând câteva creme ca mai apoi sa il refac la loc. Sunt putin mahmura de dimineata chiar dacă seara nu beau.
Mă îmbrac si imi pieptan părul lung trecut de coate.Imi iau geanta, telefonul si cativa bani din dulap si mă incalț cu tenesii, având în vedere că mai sunt 3 luni pana la vara iar afara e cald, ma rezum doar la un cardigan lung.
Încui usa apartamentului si cobor in graba odata ce aud claxonul lui Abby si al mirificei ei masini.
Intru in masina si le salut pe fete, apoi imi pun centura si imi deschid agenda pentru a vedea ce oră am de dimineață.○
●
○
●
Abby parchează si iesim din masina, intrând pe proprietatea liceului. Imi scot cărțile din dulap si observ un pliculeț micuț căzând din el.
Mă aplec scoțând sunete de babă comunistă și deschid plicul.
O invitație roz pe care aparent scrie despre ceva petrecere.
"E petrecerea Valentinei de maine seara." Lauren mi-o ia inainte si raspunde.
"Tu te duci?" O intreb putin crispată stiind ca Valentina nu ne prea suportă.
"De ce nu.. Am vorbit si cu celelalte.. sunt de aceeasi parere.. tu ce zici? Vii?"
Inspir si expir gandindu-ma dacă sa merg sau nu.. dar odata ce toate au zis ca se duc.. sa zicem ca o sa incerc.
"Hmm.. Da.. Cred ca e okey.."
"Bun, ne vedem la algebră, trebuie să plec, bye, pupici" Lauren mimează pupicii si pleaca inainte sa mai pot raspunde.
"Ăm.. ok.. Asta a fost ciudat.. "Orele incep si plec si eu in clasă. Ignorând șirul de elevi grăbiți.
N/A
Cum vi s-a parut primul capitol?
Având în vedere că nu am mai scris de ceva timp pe wattpad cred ca e destul de ok. Don't judge me.. 😂
Astept parerile voastre 😙
YOU ARE READING
When You Left
Teen FictionÎl primesc în viata mea de parca ar avea cheia inimii mele, îl las sa îmi afle toate secretele, trupul meu ii aparține, dar dispare, și odată cu el pleacă și vlaga mea. Oare îl voi mai întâlnii vreodată? Se va întoarce? Sunt inimile noastre cu adevă...