capitolul 46

1.1K 42 31
                                    

Lea povestește

Am ajuns la aeroport . Sunt împreună cu Jess . O sa plec , nu mai pot rămâne . Îmi e greu sa plec , și să las totul de -oparte.
Mai ales sa plec si să nu îmi iau rămas bun de la el . Aș vrea ca măcar odată sa îi mai simt buzele peste ale mele .

Ca măcar odată sa îmi mai zică "baby " , l-aș lăsa sa fie ca în facultate , arogant si nesuferit , doar sa fie al meu .

Inima îmi zice sa ma întorc la el , dar nu pot . Am obosit . Pur si simplu simt ca nu mai pot .

Jessy : Nu îmi vine sa cred ca tu chiar pleci ! Spune Jess în timp ce plânge .
Eu  : Plec , Jess , spun si eu plângând. 
Jessy : Și ? Mi-ai promis ca vrei fi lângă mine când voi naște , ca vei fi mătușa copilului meu . Crede-mă , Matei ar fi încântat .
Eu : Aș vrea sa fac asta .
Jessy : Si ce te oprește ? Orgoliul ? Întreba blondina stergându-și lacrimile .
Eu : Naivitatea , spun simplu .

O iau pe Jess strâns în brațe , iar dupa ii dau un sărut pe frunte. 

"Zborul către Londra , în zece minute " . Aud vocea stewardesei.  E prima dată când nu ma bucur ca merg în Londra .

Eu : Jess ? Îmi promiți ca vei fi puternică ?
Jessy : Da .
Eu : Sigur ?
Jessy : Da .
Eu : Pa , Jessy ! Spun si plec .
Jessy : Pa !

Am urcat în avion si m-am așezat pe locul de lângă fereastră.  Mi-am șters lacrimile care nu se mai opreau din curs . Simt ca mor . Și mor mai mult in fiecare zi .

Cum o sa traiesc fără el ? Cum o sa respir ? Fără el , nimic nu merge.

"stai liniștita , Lea . Ai facut-o pentru tine , sa nu mai suferi " . Îmi tot repet lucrurile astea în gând. Îi voi uita ? Pot sa îi uit ?

Decolăm . Cu fiecare centimetru parcurs  de avion , simt că mor . Chair acum am telefonul în mână si vreau sa îl apelez . Nimeni nu știe durerea mea .

Aș da orice sa fiu iar lângă el , sa fim iar împreună . Si totuși răul lui era atât de dulce . Pe Vlad , pe Jess , părinții mei . Pe toți pot sa îi uit ? Nu stiu dacă pot . Mai ales pe El. 

Încerc sa nu mai plâng dar pur si simplu nu mă pot opri . Sângele meu nu mai e cald fără  atingerile lui si pielea nu mi se mai face de găină ca atunci când ma săruta .

Toate astea s-au dus . Si de ce ? Pentru ea . Pentru ca el a vrut-o pe ea . 

***

Am ajuns la apartamentul meu din Londra . Intru în casă si pun cheile pe noptiera care era lângă ușă .

Eu : Încântată , Londra ! Spun tare , lucru care face sa se audă în casă cu ecou .

Toate îmi amintesc de el . Tricourile mele sunt pline de parfum de al lui . Amintirile cu el nu se opresc din a circula prin mintea mea .

Mi-am pus apă în cadă , alături de multă spumă apoi am intrat si eu în cadă . M-am întins în cadă lăsându-mi capul pe spate .Am oftat și mi-am luat paharul de vin de pe marginea căzii , luând o gură mică din el.

Dupa ce am ieșit din cadă mi-am pus halatul pe mine si m-am uitat în oglindă .

Eu : Nu te mai vreau ! Spun si șterg oglinda cu mâna pentru că era aburită din cauza apei calde .



Hei ! Am postat si capitolul ăsta ! Scrieți in comentarii cum vi s-a părut ! Am nevoie de părerile voastre ! Nu uita de vot si sa citești si cartea "Vecinul meu " , pup !

Învață-ma să iubesc |F.F Cristi Munteanu | Finalizată Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum