Învață-ma să iubesc |F.F Cristi Munteanu | Finalizată

capitolul 48

Următoarea zi

Lea povestește

Eu : Unde e făcută rezervarea , Azaleea ? , îmi întreb asistenta în timp ce îmi iau geaca pe mine.
Azaleea : În mall , lângă firma noastră , la cafeana .
Eu : Cafeneaua la care mergem de obicei , nu ?
Azaleea : Da .
Eu : Of , si asa am întârziat hai ca merg repede , spun si ies pe ușă .
Azaleea : Masa 7 ! Striga ea după mine .
Eu : Ok , spun si alerg pe hol .

Nu îmi place să intârzii , mai ales în momente din astea importante . Am ajuns în mall , scot din geanta contractul pentru a nu-l mai căuta când intru , ca sa semneze noul asociat .

Eu : Buna ziua ! Spun si ma așez . Va rog frumos sa ma scuzați ca am întârziat , spun fără fără să mă uit la el , am avut niste interviuri de angajare , continui .

Nu îi văzusem fața pentru că încă căutăm prin geanta,si nici el nu îmi văzuse fața .

-Nu-i nimic , spune el.

Vocea asta , îmi pare foarte cunoscuta .Nu se poate , mi-e frică ș mă întorc . Daca asta e adevărat înseamnă ca Dumnezeu se  uită la mine si se tăvălește de râs .

Când mă întorc , îmi pun mâna pe piept și mă dau cu scaunul mai încolo . Era el . Dupa atâția ani ?

-Ce aveți domnișoară ? Întreabă Cristi  cand mi-a auzit oftatul căutând si el prin servieta lui , probabil contractul .

Cand s-a întors cu fața , m-a văzut . Si se uita si el . Nu avea nici o reacție . Statea si ma analiza ,  cum facem si eu .

Cristi : Lea ? întreabă acesta cu vocea răgușită .
Eu : Buna , spun.
Cristi: Tu ? Ești ?

Eu doar dau din cap aprobator . Nu pot sa cred că s-a schimbat atât de mult . Vocea lui îmi provoacă fiori la fel cum făcea si înainte . Nu îmi vine sa cred ca după atâta timp încă poate să imi provoace asta .

Cristi : Mda , vrei sa semnezi  sau nu ? Întreabă acesta după ce își revine .

Deci asa vrei sa facem ? Bine , îți fac jocul .

Nu îmi vine sa cred ca nu m-a întrebat nimic. *Ce sa te întrebe  , Lea ? L-ai părăsit si te-ai dus dracului in Londra * , îmi spun în capul meu .

Eu : Da , o sa semnez , spun si eu la fel ca el , adică cu nesimțire.
Cristi : Hai , semnează , am treabă .
Eu : Mda , bine .

Am semnat si i-am dat foaia înapoi . Apoi m-am ridicat de la masă .

***
Stăteam la biroul meu , până cand aud ușa deschizându-se .Era Cristi cu trei cutii una peste alta .

Eu : Unde ai impresia ca punem toate astea ? Îl întreb si mă ridic .
Cristi : Aici , spune si le trântește pe biroul meu .
Eu : Îgh , nu , nu avem cum. De abia avem loc noi doi , spun si le dau jos de pe birou . Așa ca i-ați catrafusele de aici .
Cristi : Bine .

Peste ceva timp aud telefonul lui sunând .
Cristi : Alo ! Bună iubire ! , spune .

Mi-au venit lacrimi în ochi atunci dar le-am șters repede .Și-a făcut o iubită , deci .

Nici nu știu de ce lăcrimez . Îmi șterg lacrimile repede si continui să ma uit pe laptop.

Cristi : Poți veni mâine , spune Cristi.

Dupa ce a vorbit a închis telefonul .

Eu : Sper ca nu îți aduci curva aici . spun eu apăsat .
Cristi : Nu-i cuvă , spre deosebire de ..
Eu : De mă-sa , continui eu . Nu am chef să stea pe capul meu .
Cristi : E si biroul meu.
Eu : Eu am fost prima aici , spun .
Cristi : Lasă-mă , spune el si se așeza pe fotoliu .
Eu : Nu te poți preface ca nu mă cunoști .
Cristi : Tu ești trecut .

"tu ești trecut " ...

Cum vi se pare capitolul ? Scrieți în comentarii ! Pup !