I Can't Forget You (Harry Styles)

2.Din nou?

        

           

      

                                                              2.Din nou

   

 

   

          Imediat ce închid ușa apartamentului în urma mea oftez și mă arunc direct în pat.Azi a fost  o zi lungă și ultimul lucru de care am nevoie este să dorm.

Iau din dulap un tricou mai vechi și mare pe mine și mă duc la baie,unde îmi dau hainele jos de pe mine și dau drumul apei să curgă pe mușchii mei obosiți.În ultima vreme nu am dormit prea bine.....sau câteodată chiar deloc.Am coșmaruri,defapt nu le-aș numi chiar coșmaruri,mai de grabă flashback-uri.

Iau gelul de duș și după ce las lichidul rece și rozaliu să curgă în palmă încep să îl împrăștii pe tot corpul meu,pielea mea fiind rapid învăluită de mirosul floral.Nu știu de ce,dar am o plăcere mai ciudată pentru acel gel de duș.Îmi aduce aminte de vremurile bune....când totul era bine.

Iau  lenjeria și  tricoul mare pe mine după care merg direct spre pat,în care mă pun și oftez mulțumită când simt cât de moale este.

-Argh. Țip când cineva începe să bată un cui în perete,pe bune?Cine naiba la ora asta bate un cui la 4 dimineața?Poate că ar fi o idee să trec pe la ei,să le spun câte ceva.

Printre dinții mei ies diferite lucruri,care nu ar fi tocmai drăguțe pentru o fată și realizez că s-a oprit.Oftez mulțumită și reînchid ochii iar...dar nimic.Probabil că nici nu voi mai reuși să dorm eu prea curând.Mă zvârcolesc prin pat,pentru același rezultat...somnul meu a fugit total.

Oftez frustrată și mă ridic din pat să mă duc spre bucătărie de unde să mănânc ceva...dar sunt întâmpinată de frigiderul gol.Mai târziu o să mă duc la cumpărături.

**                         **                           **

Trag pe mine o pereche de blugi negrii (ca de obicei) un tricou alb și un plovăraș negru iar în picioare îmi iau teneșii mei mov.Nu îmi iau hanorac,știu că la ora asta nu o să vrea nimeni ”fericire” așa că nu am de ce să îmi fac griji și în fond nici la mine nu am ca să spun că mă duc direct.

Îmi iau ochelarii de soare,chiar nu simt nevoia să pun niște machiaj acum...așa că îmi pun doar ochelarii să îmi ascund pielea albă și cearcănele  iau și geanta  cu mine și  ies pe ușă,să cobor spre mașina mea.

Bag cheile în contact și apăs pe accelerație.

**                            **                      **

Mă plimb printre rafturile de mâncare și arunc în coș exact ce am eu nevoie....todeauna iau doar strictul necesar,înafară de mâncare,atunci iau câte ceva mai mult,precum pufuleți,covrigei și alte chestii de ronțăit.

La raionul de  cereale mă opresc și examinez fiecare pungă și cutie,iar atunci când una îmi face cu ochiul o iau și din senin încep să o examinez uitându-mă pe ambalaj,niciodată nu fac asta....dar acum parcă mi-a stârnit interesul.

Inspectând în prostia mea(pentru că scrie ingredientele doar cu formule chimice stupide)  simt niște ochi care se uită îndeatent la mine,mai exact la pieptul meu.Câteodată urăsc faptul că am pieptul mai mare decât unele fete,atrage mulți ciudați.

-Ai găsit ceva interesant? Spun încet și neridicându-mi ochii de pe cutie.

-Erm,da. Avea vocea groasă și joasă,totalmente era băiat și în același timp vocea era răgușită,ceea ce îl făcea să fie diferit de alți băieți.

-Bun,atunci nu te mai holba,mă incomodezi. Spun în același mod și parcă mi-l și imaginez cu un zâmbet pe bot.

-Ușor scumpete. Spune apropiindu-se de mine și eu fac un pas să mă începărtez de el.

-Dacă o singură dată îmi mai spui scumpete promit să nu rămâi același.Tu alegi.Mie ambele variante îmi convin. Spun și pun acea pungă de cereale pentru lapte înapoi pe raft și iau altă pungă pe care o arunc în coș.

-Nu mai spune. Spune și eu mormăi un ”mhmm”,acum chiar sunt sigură că zâmbește -Auzi,de unde  ai cel lanț? Întreabă și eu iau intre degete pandantivul lanțului meu.

**Flashback**

-Ti-am luat un lantisor!Spune Harry zambind și ridicând în aer un mic lănțișor argintiu.

-Da?Aww,ce dragut.Spun eu cu un zambet la fel de frumos pe fata .Mă întorc cu spatele și îmi ridic părul dându-i lui Harry accesul de a-mi pune lănțișorul pe care l-a cumpărat.Imeidat ce simt metalul rece pe clavicul mea dau fuga la oglindă să mă uit.Pantantivul avea forma unui avion de hârtie.- O doamne…Harry…e minunat!Il Exclam fericită și mă întorc la el să îl sărut drept mulțumire.

-Iti place?Spune Harry printre săruturi.

-Nu…spun eu.iar expresia lui Harry se schimba instantaneu.într-una de cățeluș,cel mai probabil supărat,dar ador să îi fac glume din astea,mă mir cum de încă nu s-a prins-Il ador!Continui eu. fericită.

-Ma bucur,spune el. 

-Iti promit ca atata timp cat te voi iubi,nu il voi da jos!  Îl sărut pe obraz în timp ce una dintre mâinile mele sunt în părul lui și degetele mele se joacă cu o bluclă a sa

**End of Flashback**

-Asta nu este problema ta. Spun deja iritată la prostiile lui.

-Scuze,doar că parcă îl știu de undva. Spune și eu ridic din umeri înainte să mă car de acolo și să îl las singur în propriile sale gânduri cu lănțișorul meu de la Harry.Încă mă surprinde de faptul că după 4 ani eu încă îl mai am agățat de gât.Cât de interesant.....niciodată nu m-am gândit sau am simțit nevoi a să îl dau jos.

”Iti promit ca atata timp cat te voi iubi,nu il voi da jos!” Prorpriile cuvinte îmi reapar în cap și zâmbesc la ele,cât de neatentă am putut fi....Harry era atât de rău pentru mine și eu totuși l-am crezut ca o proastă.

Mă uit în urma mea și observ de la depărtare că la gâtul lui era agățat un lănțișor....unul identic ca cel pe care i l-am dat eu lui Harry....iar păru lui seamănă destul de mult cu al lui,numai că de data aceasta este mai aranjat.Atunci când realizarea mă lovește,îmi mușc buza inferioară extrem de tare să opresc lacrimile să nu se scurgă pe obrajii mei și să îi atrag din nou atenția asupra mea și plec de acolo într-un ritm alert.Sper că nu și-a dat seama că eu sunt,de asta mai am nevoie.Am plecat l-am lăsat în urmă,nu îl mai vreau în viața mea.

**                         **                                **

Doar ce intru în propriul apartament și liniștea desăvârșită este zguduită din nou de telefonul meu care sună.Poate că ar fi o idee să îmi schimb tonul de apel în ceva mai neagresiv?Poate o baladă?Scutur din cap la gânduri și apăs să pot răspunde.Vocea lui Luca se aude prin telefon și din nou îmi dau ochii peste cap.Nici nu vreau să îmi imaginez că băiețelul acsta deja și-a terminat porția....chestiile alea îi ajungeau pentru câteva zile....acum nici o zi?Doar noaptea trecută i le-am dat.

-Alicia.Ce faci?

-Spune ce vrei.Chiar nu am chef.

-Vi pe la mine?

Ochii mei se fac mari,eu niciodată nu am fost la Luca acasă,nu m-a invitat...dar nici eu nu am avut interesul sau cel puțin curiozitatea de a mă duce la el......nu prea cred că este o idee bună....ce or spune ai lui când m-or vedea fată de 22 de ani cu el...unul nu mai mult de nouăsprezece ani?

-De ce aș veni eu la tine?

-De ce nu?Haide o să ne distrăm și noi.

Îmi dau ochii și zâmbesc la modul în care se milogește de mine,poate că nu ar fi o idee rea să mă duc pe la el....