❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄

283 58 7
                                    

în ultimul timp

vremea era destul de frumoasă

ceea ce mă îngrijora

fiindcă nu te mai vedeam aproape deloc...

mă gândeam că

ar trebui să stăm de vorbă

să lămurim lucrurile între noi

dar de fiecare dată când te vedeam

apărea hoseok de nicăieri,

şi uitam total de tine.

ca şi astăzi...

alergam rapid spre tine

dar hoseok mă prinse de mână

întorcându-mă cu fața spre el

îmbrățişându-mă.

" unde alergi aşa?"

" trebuie să vorbesc cu tae~"

" uhm? despre cine vorbeşti? "

" tipul cu părul gri"

spusesem arătând cu degetul spre tine

hoseok întorcând capul

" ciudatul ăla? acum câteva zile stătea în spatele şcolii singur şi plângea "

ochii mi se măriră

de ce plângeai?

te-a rănit cineva?

ce se întâmplă cu tine?

" ai idee de ce? "

îl întreb pe hoseok

privindu-l fix în ochi

" chiar nu ştiu, dar căuta cu disperare ceva prin iarbă"

" oh, înțeleg..."

îmi întorsesem privirea spre tine

şi văzusem că şi tu te uitai la mine

dar te uitai ca şi cum ți-ai fi cerut scuze

făcându-mi trupul să mi se cutremure

şi inima să-mi bată mai tare.

ți-am zâmbit

însă ție ți-au apărut lacrimi în ochi

apoi ai plecat...

ce ai pierdut, taehyung...?

25.III.2018

everything is blue | k.th& j.jkUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum