everything is blue | k.th& j.jk

❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄❄

refuzam să cred că ai putut să mă înlocuieşti atât de repede,

refuzam să cred că tu chiar nu ți-ai luat timp să mă mai aştepți,

şi mai ales refuzam să văd cum o săruți pe ea, şi nu pe mine...

" jeongguk, de ce stai nemişcat?"

țipă hoseok din spatele meu

făcându-mă să tresar,

iar pe taehyung să îşi întoarcă privirea spre mine

imediat rupând sărutul.

" eram doar concentrat."

îi răspund lui hoseok în timp ce mă întorc spre el

făcându-l să-şi mărească ochii

văzându-mi lacrimile care parcă nu se mai opreau.

" eşti bine? adică... ce naiba?!"

era atât de nervos încât mă dăduse la o parte ca să vadă cine mi-a făcut asta,

văzându-l pe taehyung îndreptându-se spre noi.

" tu~ dobitocule! "

şi pumnul lui făcu contact cu fața singurei persoane pe care o iubesc

" nu e ceea ce pare! "

zise taehyung uitându-se la hoseok

dar vorbele fiind pentru mine

" nu? atunci tipa asta de ce se laudă de 3 zile prin liceu că sunteți împreună? am crezut că minte... "

eu nu eram niciodată atent la ce spun cei din jurul meu,

tocmai d-aia am aflat şi ultimul..

" ah! jeongguk-ssi~ spune ceva..."

mă apucă taehyung de mână

dar mi-o retrăsesem repede

privirea lui fiind mirată.

am început să merg spre casă,

nu ştiam dacă mai rezist mult,

nu ştiam dacă locul meu mai e lângă al lui.

însă... mi-aş dori ca totul să fie albastru dinnou,

iar tu să fii numai al meu.

28.IV.2018