Just stay with me | Yoonmin

Capitolul 16

      Tavanul, pereții, încăperea... totul era alb. Nici urmă de viață. Oare asta e raiul? Chiar am murit?

      Vreau să mă ridic dar îmi simt corpul exact ca un bolovan. Încerc ca măcar capul sa mi-l mișc când dau cu ochii de el.

      Stătea într-un colț cu mana sub cap. Pare că doarme. E asa de drăgălaș. Doar uitându-mă la el și viața îmi prinde culoare. Nu mi-am putut muta privirea de pe el nici macar pentru o secunda. Am crezut că nu o sa îl mai văd vreodată.

      După ceva timp a inceput sa se fâțâie dând semne că se trezește când,  la un moment dat ochii lui s-au intersectat cu ai mei. Se ridică de pe scaun si se așază pe marginea patului meu

      -Jimin esti ok?

      -Cum as putea sa nu fiu când tu ești aici,lângă mine?

      -Jimin, îmi pare rau că am plecat și te-am lăsat asa. Sunt un idiot care nu stie să facă nimic altceva înafara de ai rani pe cei din jur

       -Yoongi, de ce vorbește așa, mi-ai salvat viata de 2 ori,și tu zici că m-ai ranit?

       -Dar,daca ...

       -Fara daca, nu exista daca in trecut. Stiu că noi nu ne cunoaștem de mult timp dar si timpul puțin pe care l-am petrecut amândoi a însemnat mult pentru mine

        Am observat cum obrajii i se inroșesc treptat

        -Ce vrei sa spui cu asta?

        -Am o întrebare. Când sunt cu tine cum te simți? Inima ta bate mai tare? Poți să simți că bate mai tare?
Chestia cu mine e că atunci când sunt cu tine nu e nicio surpriză, oh e ca și când...am devenit unul. Sunt cel mai fericit in clipele alea, cel mai fericit din lume. Felul în care mergi mă conduce într-o altă lume, tu esti cel care mă va duce în lumea ta care strălucește atât de tare. Când adorm apari mereu in visele mele, te rog spune-mi , felul în care sunt ochii tai si sunetul vocii tale, felul în care adie vântul , sunt rupte din prologul poveștii noastre. Felul în care pășești pare că mă trimite într-o lume. Tu mă conduci spre lumea în care sunt sortit să fiu.