Tatăl Si Bestia

Capitol 1.2

Ieșit din altar Nadumi își ridică mâna pentru a simți căldura razelor de soare numai ca să se trezească cu o săgeată prinsă între degetele acestuia.

Nadumi și-a înfipt piciorul în pământ zguduind terenul și a zărit în distanță două figuri tremurând , simțind mirosul emanat de un smoc de păr atașat de săgeata din mâna lui Nadumi acesta realizase că figurile sunt cumva conectate cu satele de sub protecția lui Nadumi.

Cele două figuri căpătaseră un aspect amphibian și au sărit în lacul ce înconjura insula templului lui Nadumi încercând să ajungă la continent , Nadumi sări după ele însă apa fermecată îl trăgea către fundul lacului , acesta și-a scos sabia din teacă și dintr-o singură mișcare a despărțit apele-n două.

Observând puterea lui Nadumi cu ochii lor cele două figuri au început să înoate mai repede iar ajunse la țărm au capăt un aspect animalic și au început sa alerge spre inima junglei în patru picioare.

Nadumi alergând pe fundul mocirlos al lacului , fiind urmărit de paraziții și creaturile aflate în noroi. Când se apropiau mai mult de acesta , Nadumi scosese o piatra albastră și izbind-o de noroi a înghețat tot ce se aflase în spatele său.

Întors pe pământ solid Nadumi a început să se miște mai rapid , făcând prăpăd din solul pe care-l călcase , formând un curent de vânt puternic care învârte frunzele copacilor și bagă spaima în animalele de talie mică. Cele două figuri neputând ține pasul cu fulgerul din picioarele lui Nadumi acestea și-au schimbat parcursul. Nadumi urmărind cele două figuri acesta fu condus către un crater , cele două figuri au reușit să sară peste acesta însă Nadumi nepregătit căzu direct în inima craterului.

Nadumi a continuat să cadă sute de metri în adâncul craterului până când a zărit fundul acestuia , înainte de a fi strivit de pământ Nadumi și-a izbit palmele una de cealaltă și impactul produs de acestea crease o rafală de vânt ce amortiză caderea acestuia. Scăpând nevătămat Nadumi s-a ridicat și a început să-şi analizeze împrejurimile .

Fragmende din  pereții  craterului au un aspect  metalic  datorită  paraziților ce sapă  în  căutare  de minerale , singura  sursă  de lumină  sunt plantele  neonice întinse  peste tot  și  un miros puternic dulceag și amețitor produs  de  plantele ce cresc în  interiorul  craterului pentru  a atrage  insecte.

Nadumi a continuat  să  meargă  prin  crater  căutând  o suprafață  pe care să  se poată  cațăra , fiecare  pas  făcea  aerul tot mai greu  de respirat  iar  ecoul  produs  pașii  lui  Nadumi  au atras  atenție  nedorită iar la scurt  timp  două  bestii  au apărut  din ceața  galbenă  de polen.

Cele două  bestii  aveau un trup masiv  acoperit  de solzi  rubinii , o coamă  lungă si deasă le acoperea capetele , ghearele  lor erau  groase  si albe ca fildeșul , colți  lor erau la fel de roșii  ca solzii lor , lipsa ochilor  și a  nărilor  erau clar  pentru a evita efectul polenului din aer , iar diferite  trăsături  indică vârstă  si numărul luptelor prin care acestea  au trecut. Primul este un mascul datorită lipsei  coarnelor și capătul coadei  in formă  de buzdugan , după  mărime  , greutate , și  luciul solzilor ,nu avea mai mult  de  cinci  ani. Următoarea era o femelă datorită  celor două  coarne  lungi curbate către  cer și  capătul  coadei  acoperit  de spini , trupul de aproape două  ori  mai masiv decat al masculului , pierderea  culori  solzilor  și  coama  mai împrăștiată erau clar semne  că  această  bestie avea minim șapte  ani  de viață.

Femela  a sărit  prima  la atac alergând  către  Nadumi , acesta a apucat bestia de coarne  și s-a cocoțat  pe spatele  ei și  i-a apucat  coama încercând  să  o răstoarne , aceasta și-a  învârtit  coada  în  toate direcțiile  încercând  să-l doboare  dar acesta  a sărit  de pe spatele bestiei  și având  coama acesteia încă  în  mână  a răsturnat  bestia pe spate.
Masculul repede  a sărit  pe Nadumi  dar acesta  și-a băgat  mâna  pe gâtul  acestuia , cand masculul și-a închis  gura  însă  colții  acestuia s-au spart  de pielea  impenetrabilă a legendarului Nadumi. Nadumi a continuat  să  facă  găuri în interiorul  bestiei  încercând  să  găsească inima acestuia , însă  bestia  a murit  datorită  pierderii  de sânge  și  a rănilor  interne  înainte  ca acesta sa-i găsească  inima.

Cand femela s-a ridicat s-a îndreptat  iarăși  către Nadumi , acesta  a prin  încă  odată  bestia  de  coarne  , dar de data asta Nadumi  a învârtit creatura în  aer și  a izbit-o de pereții  craterului. Nadumi  a smuls  unul dintre  coarnele  bestiei și  a început  să  o înjunghie până  când  aceasta  a murit. 

Obosit după  o luptă  grea  Nadumi  și-a înfipt  capul  în  trupul bestiei încercând  să își  spele  capul  cu sângele  acesteia  pentru a evita  efectul  polenului  asupra  ochilor  săi. Nadumi  urma  să-si regrete  decizia  deoarece  mirosul  sângelui  bestiilor a atras  roiuri  de insecte  și  zeci  de animale  mici către Nadumi. Pumnalele de sticlă  de la cureaua lui Nadumi  au început  să  zboare  prin    aer încercând  să-l protejeze , iar Nadumi  a început  să  alerge  în  direcția  de unde au apărut  cele două  bestii . La scurt  timp  aerul  devenise  imposibil  de respirat , sprijinit  de peretele  murdar al craterului Nadumi a început  să  alunece  când  deodată  una din sutele de flori  se  lipise  de fața  sa, Nadumi a tresărit  și  a încercat  să  se  elibereze dar chiar  și când   aceasta  și-a părăsit  tulpina floarea  nu  s-a  desprins  de  pe gura acestuia .

Nadumi  a continuat  să tragă  de  floare până  când  realizase  că datorită  florii acesta putea să  respire  liniștit prin  polen lucru care  l-a făcut  pe Nadumi  să  păstreze  floarea la locul ei pentru  moment.

Folosind  "Vederea peste vedere" oferită  de  flacăra  argintie  ochii lui Nadumi  l-au îndrumat  către  o deschidere  în  crater  , o zonă  largă  în interiorul  craterului  , plină  de  bolovani  de toate mărimile , pereții craterului  din această  zonă  erau prăpădiți , umpluți  de urme de colți  și zgârieturi, în  interiorul  lor se aflau rădăcini în  putrefacție  , fapt ce explică  lipsa ceții  de polen.

Multiple  zone și structurii  pe care acesta  se putea  cațăra , Nadumi  se  cocoță pe peretele  cel mai  înspre  Sud însă  un  cârâit din  interiorul   peretului l-a oprit , o duzină  de creaturi de mărimea  unei piersici  au  ieșit  din perete și  l-au  doborât  pe Nadumi.

Atunci când  Nadumi  se ridică  în  picioare pământul  începu  să  se scuture , bolovanii  au început  să prindă  viață  , zeci  de bestii , asemănătoare cu  cele  de dinainte  însă  acestea și-au păstrat  nările  și  ochii iar solzii  de pe trupurile lor masive  erau  gri și  aspri.  Mârâitul lor era  un semn  că acestea sunt  creaturi  periculoase. Nadumi  pentru  ași  asigura  victoria  și-a ridicat  piciorul  și  lovind pământul de sub picioarele  sale  întregul  crater  a început  să  se scuture. Înspăimântate de forța acestuia bestiile s-au  închinat în fața  lui. Nadumi  s-a  oprit , l-a  ales pe cel agil  dintre bestii și  când  s-a cocoțat  pe  spatele  acestuia noul  partener  al  lui Nadumi  a sărit  pe peretele craterului  și cu  ghearele sale  masculul a cărui coamă era aurie a alergat  către  suprafață.

O bestie  a cărei  rasă  idolatrizează  puterea  și  determinarea , partenerul  lui Nadumi  , loial până la capăt  va ajunge  în  istorie  drept Yovar Buzduganul.  Drumul  lor până  la  destinație  a durat  trei  zile și  3 nopți  însă  cei  doi  au rămas  parteneri  chiar  și  după  moartea primului Nadumi , fiind  o comoară  pentru urmașii  lui  Nadumi.