Am mers în camera ei, totul părea normal...
Ne uităm spre dulap si ne gandim daca sa mergem sau nu...
Parca pe.o parte vreau sa merg,dar pe alta,imi e mai bine asa si am impresia ca ar fi mai ok sa stau la locul meu...
Tot am mers...nu ne.am putut abtine...
Ne apropiam cu pasi lenți de dulap...inimile ne băteau din ce in ce mai tare...
Cand ajung in dreptul lui am auzit un scartait dinspre usa,adică din spatele meu...
Atunci am realizat ca e o liniște suspectă in jur...
Nu stiam daca sa ma întorc sau sa deschid naibii dulapul.
Oricum as fi facut nu părea să iasă bine...Am ales sa ma întorc...greseala mea...M.am uitat si nu părea să fie nimeni...Liniștea a fost totuși spulberată de Cristina...
C:Ai grija!
Ma întorc cu fata spre dulap si ma dau 2 pasi mai in spate...
Ok,inteleg ideea,sunt o nenorocita,ma urati,daar...
Am revenit si promit ca voi incerca sa fiu mai activa...
Sper ca va place cartea...
