Possessive

CHAPTER 44-45

CHAPTER 44

M-am trezit in sfarsit dupa acele 3 ore in care am fost lesinata. Obisnuiam sa am atacuri de panica cand eram mica. Multe au fost cauzate din cauza lui Paul , si acum e din cauza lui Harry. Paul obisnuina sa ne faca mie si lui Nate niste chestii ingrozitoare , dar fiindca Nate a fost favoritul lui , mi-a fost usor. Aveam doar 8 ani cand speram sa am o copilarie frumoasa , ceea ce n-am avut si nici n-o sa am. Perrie m-a invelit cu o patura in timp ce eram pe canapea band ciocolata calda . Ea acum vorbeste la telefon , probabil cu Zayn. Nici nu sunt sigura daca ea are reguli pe care Zayn i le-a scris. Si daca le-a scris, atunci ei ce sunt ? Inca nu l-am iertat pe Zayn pentru fapta pe care a facut-o. El a luat viata unei persoane care eu o numeam sora . Si practic , toate persoane care le iubeam , au disparut. Nate plecase undeva. Nu mai era aici cand m-a trezit , Perrie spunandu-mi ca a plecat fara sa spuna. Nu stiu ce se intampla cu el.Nu mai e la fel. Ca fratele pe care il iubeam. Am auzit usa inchizandu-se cu putere. Super. E acasa. Harry aparuse in peisaj fixandu-si ochii pe mine . Se asezase in genuchi in fata mea , fiind amandoi la aceeasi inaltime. El ma priveste asteptand sa vada daca ii spun ce s-a intamplat.Zayn si baietii intrasera in camera , apoi Zayn se asezase langa Perrie. Perechile de ochi erau atintinte spre mine. 

" Esti bine ? Ce dragu s-a intamplat ? " , ma intreaba gentil dupa care incepuse sa tipe holbandu-se la Perrie. Statea langa Zayn uitandu-se de la mine la Harry ca si cum ar fi rugat-o sa-i spuna. Am dat din cap usor nevrand ca ea sa intre intr-o alta belea decat i-as fi cauzat. 

" A avut un atac de panica Harry " , ii spune , apoi el parand un pic suparat din cauza tonului ei. Perrie e ca o sora mai mare care are grija de sora mai mica , stie ca Harry nu e bun pentru ea. Apoi Harry se intoarce catre mine , punandu-si mainile pe genunchii mei. 

" De ce ? " , Harry ma intreaba gentil asteptand sa raspund. M-am uitat in jos la cana care o aveam in maini , apoi privirea mi-am indreptat-o spre Harry. Fiori imi treceau acum pe sira spinarii. Nu vreau sa stie. 

" Se intampla " , ii spun uitandu-ma inapoi la Perrie nevrand sa-i vad reactia . In orice moment se poate enerva pentru faptul ca nu i-am dat un raspuns calumea. 

" Spune-mi iubito " , imi sopteste gentil strangandu-ma incet de genunchi. M-am uitat la el facandu-mi ochii mari , neasptand sa aiba o astfel de reactie. Calma , in timp ce statea pe langa mine. 

" Paul obisnuia sa le cauzeze . Si asta intamplandu-se acum 10 ani . Nu stiu ce a cauzat-o pe asta " , i-am spus dand din umeri. Stiu ca mint si sper ca el sa nu stie. Apoi se uita in alta parte incruntat. El stie adevarul . Singurul motiv pentru care am lesinat este el. E vina lui. 

" Si acum sunt eu " , imi spune confirmandu-mi. Se uita inapoi la mine observandu-mi starea si daca reactionez la vorbele lui. Eu nu spun nimic , doar il las sa ma priveasca , iar linistea tocmai i-a confirmat asta. 

" Imi pare rau. Imi pare foarte foarte rau " , imi spuse punandu-si capul in poala mea , iar mainile mele se odihneau in parul lui , dandu-l pe spate. Incercand din rasputeri sa-l calmez pentru ca acum cel putin stie ca e vina lui pentru tot ce-a facut. 

" E ok . " , i-am spus mai mult pentru mine. Vrand sa stie ca e totul in regula , chiar daca stiam ca imi voi spune doar mie.

" Rahat . Iubito te rog , imi pare rau " , imi spune scancid de sub mine , stiind ca plange . Am crezut ca n-am sa mai vad ziua asta. Nu e ca si cum m-am ridica si as pleca de langa el , mai ales in starea asta . Daca as face asta , ar inebuni. Se uita inapoi la mine , obrajii fiindu-i plini de lacrimi . Buza-i tremura in timp ce suspina. Ochii lui fiind acum atintiti spre inelul meu de pe deget. Si inca nu-l scoate . Doar se uita la el. Apoi se ridica sarutandu-mi buzele gentil inainte sa puna inapoi pe locul lui. Mana mea statea acum intr-a lui.