Dragoste intunecata

Capitol fără titlu 9

Atunci s a intamplat,m a sarutat si a fost perfect ,primul meu sarut adevarat,simteam ca zbor ca viata chiar devine mai buna,in momentul ala am fost cea mai fericita persoana .Ne am indepartat din cauza lipsei de aer,m am uitat in ochii lui si erau la fel de blanzi si curajosi ca in ziua in care m au salvat din fata masinii,iar apoi a disparut,a fugit,la fel as fi facut si eu ,teama de a fi respins devine din ce in ce mai mare cand e vorba de doua specii diferite.
Ma plimb de doua ore prin oras,incerc sa imi dau seama ce simt pentru Sebastian,e ceva mai intens decat tot ce simt pentru Edi,sunt confuza si se pare ca nici linistea orasului nu ma ajuta,totul imi aminteste de sarutul nostru al caror martori au fost doar stelele si luna. Decid sa ma intorc la conac,drumul e destul de linistit,iar luminile orasului sunt din ce in ce mai neclare, peste scurt timp sunt intampinata de portile masive din fier forjat ale conacului Gray.Parchez masina in fata conacului si intru pe usile din lemn masiv de stejar sculptate manual acum 150 de ani,sunt intampinata doar de intuneric semn ca nimeni nu e aici si prin nimeni ma refer la Sebastian.Urc pana in camera mea si privesc padurea,totul e asa de linistit aici ,pare ca viata isi urmeaza cursul ei normal .Pana acum cateva zile eram o fata normala cu o viata normala iar acum locuiesc intr un conac cu un vampir cu care in seara asta am avut primul sarut .
Ma trezesc pe la 9,e ciudat avand in vedere ca ar fi trebuit sa am cursuri de tras cu arcul la 8,cobor scarile si ajung in bucatarie,gasesc doar un bilet pe care scrie:"Am plecat sa iau o gustare,cursurile de azi sunt anulate"si langa un trandafir mov. Imi e clar ca sărutul ala a fost o greseala si de maine o sa ne intoarcem la normal,poate ca ar fi trebuit sa ma intalnesc ieri cu Edi,poate ca acum totul ar fi fost diferit,e ciudat cum o simpla decizie care la inceput pare insignifianta iti poate schimba viata.
Intru in locul unde parintii lui Sebastian au fost ucisi,trebuie sa gasesc ceva aici, oamenii au secrete pe care le ascund in locuri in care nimeni nu s ar gandi sa caute, locuri la vedere si atunci mi am dat seama,biroul din lemn masiv cu gravuri specifice rusilor ascundea un sertar ascuns chiar pe o laterala,incerc sa deschid sertarul si dupa mult timp si reusesc,sunt multe jurnale si scrisori,toate primite si livrate cu cateva saptamani inainte de  crima.E destul de ciudat ca au ales sa ascunda scrisori,decid sa scormonesc mai adanc si dau peste o carte legata in piele,deschid prima pagina si imi dau seama ca este jurnalul mamei lui Sebastian,ma intreb de ce l a ascuns tocmai aici.I-au totul cu mine in camera si ma apuc de citit o scrisoare,e ciudat ca nu scrie expeditorul.
"                         Draga Marta,
probabil stii deja ca nu mai putem ascunde pentru mult timp secretul nostru,oamenii incep sa isi amintească iar eu nu mai pot sa mai practic mult timp magie neagra,ma omoara pe dinauntru,fie ca ne place sau nu trebuie trezit,pentru siguranta copiilor nostri,stii ca vor veni dupa noi ,nu mai e mult pana la urmatoarea luna plina si cred ca dupa mine si Sofia vor veni prima data,nu ii putem lasa sa le faca rau copiilor,ei nu stiu ce sange curge prin venele lor iar daca le vom spune adevarul acum nu ar putea face fata,trebuie trezit cu orice pret.Nu stiu de ce dar simt ca e ultima data cand iti mai scriu,iti trimit si cartea mea,vreau sa o ascunzi,sa fie in siguranta pana cand Sofia va fi pregatita sa afle adevarul si sa isi poata folosi puterile.Ai grija de tine si de Sebastian,vor veni dupa voi iar atunci nu o sa va mai pot proteja ,sper ca Sofia si Sebastian sa se casatoreasca si sa fie fericiti,am incredere ca vei avea grija de asta.
         Cu drag,
          IRI."
Nu pot sa cred,toate astea par ireala,Sebastian trebuia sa se casatoreasca cu bunica mea si cineva stia ca moartea le bate la usa,nu cred asa ceva,daca bunica nu ramanea in Rusia probabil ca s-ar fi casatorit cu Sebastian,el nu ma iubeste pe mine,el o iubea pe bunica si probabil ca ii amintesc de ea.Decid sa impachetez toate lucrurile si sa plec,nu mai pot sta aici,nu dupa ce am aflat,trebuie sa stau departe de el,nu vreau sa mai aud de trecut,imi e suficient ce am aflat.Pun bagajele in masina si ma indrept spre oras ,vreau doar sa plec si sa nu mai vad niciodata conacul ala.Dupa ceva timp de condus ajung acasa,in sfarsit, simt ca nu mai pot,ii scriu lui Edi ca vreau sa ne vedem maine ,vreau sa am o viata normala, a fost cea mai mare greseala sa il ajut pe Sebastian.

Pov Sebastian
Intru in casa si vad ca totul e răvășit, ma duc in camera Alexei si vad ca nu mai e nimic,doar o scrisoare pe pat.Nu pot sa cred,a aflat de bunica ei,de asta a plecat ,ar fi trebuit sa ii spun eu nu sa afle dintr-o scrisoare .Ma uit mai bine la scrisoare si imi dau seama ca ele stiau,stiau ca vor muri si stiau ce trebuiau sa faca ca sa ramana in viata,dar au ales sa nu il trezeasca ,m au lasat pe mine sa o fac,familia mea stia si nu au facut nimic,de ce mi se intampla toate astea,trebuie sa ma duc dupa Alexa,nu pot sa o las asa,daca si ea e o vrajitoare si poate ca si ucigasul parintilor mei e in viata inseamna ca o sa vina dupa ea.