Awake

Ascunşi

  Cei şase se grӑbesc sӑ ocoleascӑ o clӑdire din cӑrӑmidӑ roşie şi continuӑ sӑ alerge de-a lungul trotuarului aglomerat. Pantofii cu toc ai fetei blonde o încetinesc îngrozitor, aşa cӑ se opreşte o fracţiune de secundӑ sӑ îi descalţe.

  O explozie asurzitoare rӑzbate de undeva din spatele ei şi o ia din nou la fugӑ, înnebunitӑ.

  Un foc de armӑ. Soldatul a tras spre cer pentru a-i încetini, dar nu a reuşit decât sӑ provoace panicӑ printre pietoni.

- Opriţi rebelii! strigӑ din nou bӑrbatul.

  Un pieton în salopetӑ se poziţioneazӑ în faţa fetei cu codiţe şi o înşfacӑ de umeri. Tipul brunet se repede asupra lui şi îl pocneşte peste obraz, eliberând-o astfel pe fatӑ. O apucӑ de mânӑ şi îşi continuӑ fuga disperatӑ spre magazinul IKEA care se iţeşte dupӑ colţ.

  În alergare, fata roşcatӑ cu pistrui se izbeşte de umӑrul cuiva şi se împleticeşte, iar soldatul care îi urmӑreşte o prinde de spatele tricoului şi o smuceşte. Fata se zbate cu putere şi se elibereazӑ din mâinile lui imense, sfâşiindu-şi astfel tricoul cu Muse.

  Ajunşi toţi şase în IKEA, se pierd printre rândurile uriaşe din depozit şi se ascund în spatele unor cutii cu marfӑ. Depozitul este aproape pustiu, aşa cӑ nimeni nu i-a observat.

- E toatӑ lumea bine? întreabӑ brunetul respirând sacadat de la efort şi adrenalinӑ.

- Dar ce naiba înţelegi tu prin bine? face iritat tipul blond, care se strӑduieşte sӑ-şi recapete rӑsuflarea.

  Fata cu codiţe remarcӑ cu colţul ochiului cӑ brunetul încӑ îi ţine mâna între degetele lui mari şi calde.

- Eşti OK? o întreabӑ el, privind-o în ochi.

  Ea aprobӑ din cap, cu adrenalina încӑ zbârnâindu-i prin vene. Capul i se învârte şi picioarele o dor îngrozitor, dar mӑcar este vie.

- Trebuie sӑ plecӑm de-aici, rosteşte bӑiatul cu ochelari, printre rӑsuflӑri întretӑiate. Sӑ ne ascundem în altӑ parte...

- Unde?

- Un depozit abandonat ar fi cel mai bine. Sau un canal cu şobolani.

  Blondul se ridicӑ în picioare dupӑ ce se asigurӑ cӑ nu e niciun pericol şi îşi înlӑturӑ pӑrul din ochi.

- Pӑi sӑ ieşim pe-aici, atunci.

  Aratӑ cu un gest din cap spre uşa dublӑ pe care scrie IESIRE DE URGENTA.

  Ceilalţi se ridicӑ şi ei şi deschid uşa, iar o alarmӑ puternicӑ inundӑ liniştea din magazin. Se grӑbesc pe trotuarul aglomerat şi se pierd în mulţime câteva strӑzi, pânӑ dau peste un imobil aparent pӑrӑsit, cu geamuri sparte şi benzi galbene ale poliţiei, care interzic accesul.

  Se strecoarӑ pe sub benzi şi brunetul loveşte cu pumnul într-un geam pe jumӑtate spart pentru a înlӑtura sticla rӑmasӑ.

- Ne-a vӑzut cineva? întreabӑ el.

- Nu.

  Se caţӑrӑ cu toţii pe fereastrӑ şi se cufundӑ în bezna clӑdirii, apoi se aşazӑ într-un colţ cât de cât luminat de una dintre ferestrele murdare.

- Bun, cred cӑ ar fi timpul sӑ ne cunoaştem, anunţӑ bӑiatul cu ochelari pe nas. Eu sunt Gunther.

- Gunther? pufneşte blondul. Ce nume oribil.

- Putem sӑ-ţi spunem... hmm, nu ştiu, Smart, poate, propune roşcata. Ai o înfӑţişate de intelectual.

  Fata cu codiţe chicoteşte şi se aşazӑ pe un birou din lemn de lângӑ fereastrӑ.