opt

447 64 0
                                    

"haide, taehyung, intră mai repede că te văd vecinii!" jimin ţipă şoptit către roşcatul care se chinuia să se urce pe acoperişul casei ca să ajungă apoi la geam. imediat cum se apropie de fereastră, cel mai mic îl luă de braţ şi îl trase înăuntru, aproape împiedicându-se de covor şi căzând pe spate.

taehyung intră într-un sfârşit în încăpere şi închise fereastra după el, aranjându-şi părul şi privindu-l pe şatenul care nu arăta prea bine.

părea obosit.. sau trist. sau poate amândouă.

"uf, era să mă şi împiedic." jimin făcu botic şi suspină grabnic, punându-şi mâinile la piept. se apropie încet de taehyung în timp ce acesta îl privi atent, deschizându-şi braţele pentru a-l îmbrăţişa.

"jimin, vino aici." braţele celui mai mare se înconjurară în jurul său, iar el închise ochii, simţindu-i apa de colonie dulceagă care îi plăcea atât de mult.

cei doi stătură îmbrăţişaţi pentru câteva zeci de secunde în tăcere, parcă auzindu-şi ritmurile inimilor. taehyung fu cel care se desprinse din îmbrăţişare, însă nu de tot, şi fu tot primul care vorbi.

"eşti bine?" întrebă el şoptit. jimin îşi ridică privirea şi zâmbi uşor fals.

"da, de ce nu aş fi?"

"nu ştiu, mi se pare că nu arăţi prea bine. sigur te simţi bine?"

"da, tae." jimin plasă un sărut pe clavicula lui taehyung ce era vizibilă din cauza tricoului cam decoltat pe care îl purta. "sunt doar obosit puţin."

roşcatul aprobă şi îi mângâie părul uşor. îi plăcea cum celălalt era înconjurat strâns în jurul taliei sale şi cum putea să îi simtă fiecare respiraţie. era plăcut - aproape tot ce şi-ar fi dorit pentru restul vieţii.

"ne aşezăm în pat?" întrebă el.

"îhîm."

încă îmbrăţişaţi, cei doi merseră bâjbâit către patul mic şi se trântiră în el în timp ce chicoteau. jimin ateriză peste taehyung şi cumva ajunse în poala lui, celălalt având capul pe pernă şi ducându-şi, fără să realizeze în primă fază, o mână în spatele coapsei lui jimin.

imediat ce îşi dădu seama ce face, taehyung îşi retrase mâna, însă şatenul i-o prinse şi o puse la loc. cei doi începură să se holbeze unul la altul - pe când cel mai mare era oarecum confuz, deoarece începea să nu îşi mai dea seama de sensul exact al cuvântului "afecţiune", jimin ştia prea bine ce face.

"pot să te sărut?" cel mai mic se adresă ceva timp mai târziu, primind aprobarea de care avea nevoie mai repede decât s-ar fi aşteptat. se aplecă încet, păstrând contactul vizual până în ultima clipă şi apoi îşi apăsă gura peste cea a lui taehyung.

buzele roşcatului aveau gust a strugurel de căpşune şi vanilie - în contradicţie cu cele a lui namjoon deţineau gustul uşor neplăcut al ţigărilor puternice - iar asta îl făcea pe jimin să se gândească şi să îşi aducă din nou aminte de el, fapt ce îl nemulţumea pe deplin.

spera că putea să uite ceea ce se întâmplase prin taehyung, aşa că adânci şi mai mult sărutul şi îi muşcă buza inferioară, făcându-l să scâncească uşor.

"eşti ok?" taehyung îl întrebă încă o dată printre săruturi. i se părea că jimin se poartă ciudat, dar voia să creadă într-o oarecare măsură că poate doar e puţin excitat.

"da, sunt bine, serios." jimin îi răspunse rapid din nou la întrebare, încercând să îl sărute din nou.

observă că taehyung ezita în sărut, aşa că se grăbi să îi sărute gâtul, dar fu oprit din nou de cel mai mare care îl întorsese în pat, punându-se peste el şi blocându-i mâinile.

"opreşte-te." îi spuse calm, privindu-l în ochi. simţi atunci vulnerabilitatea pe care şatenul o emitea şi realiză că cel mai probabil ceva grav se întâmplase.

jimin voia brusc să plângă -văzându-l pe taehyung aşa şi dându-şi seama că el nu are nicio vină-, însă încerca să se abţină, muşcându-şi limba şi întorcându-şi capul într-o parte.

"jimin." taehyung îl strigă din nou, aşezându-se lângă el.

cel mai mic îşi întoarse spatele şi secunde mai târziu, lacrimi începură să îi ude obrajii, făcându-l pe celălalt să ofteze şi să îl îmbrăţişeze.

"vrei să vorbeşti cu mine despre asta?"

"nu."

"bine."

roşcatul continuă să îl îmbrăţişeze strâns pentru resul serii, singurele sunete care se mai auzeau în cameră fiind doar suspinele ocazionale ale celui mai mic.

---

capitolul editat bcs cred ca e mai bine asa!

imi pare rau ca nu am mai postat in ultimele 2 saptamani, am foat intr o tabara internationala si a fost atat de frumos incat chiar nu mi am dorit sa scriu, daca are sens

oricum,,,, im back si am niste idei noi asa ca ahahahahah

SENSATIONAL [ᴍɪɴᴊᴏᴏɴ]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum