Ch 1

24 5 1
                                    

Ma durea tot , simțeam cum toate sunetele din încăpere se lovesc de timpanele mele provocându-mă sa ma trezesc .
Mi-am mișcat puțin mana , care amortită fiind , doar s-a prăbușit inertă reducând la eșec încărcarea.
Poftim ! Mirosul oribil și aerul uscat ma făceau sa ma înec doar respirând, iar lichidul rece ce nu contenea a-mi trece prin vene crea o stare ciudata , dar plăcută.

Știam ca ma aflu într-un spital . Și presupun ca băiatul ala Karey m-a adus , dar nici el nu arata prea bine.
Pe față , aveam un fel de obiect de plastic care îmi infuza aer în plămâni. Cu grija l-am dat jos și cu mai mare grija mi-am smuls din brat acel tub minuscul prin care curgea ser.

Eram îmbrăcat ciudat , într-un halat verde închis prin care se vedea o cusătură mare de-a lungul bazinului.
Am strambat din nas când am atins firele de ață din piele , cutremurat parca de durerea muta pe care nu mai avusem "plăcerea " sa o cunosc pana acum .

" Ustura " mi-am zis în mintea mea .

Am deschis ușa și am ieșit pe hol . Multi oameni treceau ,plecau , pe scaune uni așteptau , vreo doi trei doctori mai discutau cu pacienții .... era o invalmaseala generala pe urma căreia puteam profita.

Ușa principala era doar la câțiva pași. Încet, prelingandu-ma pe lângă pereți am ajuns în fata ușilor de sticla . Acestea se glisara automat lăsând un val proaspăt de aer sa ma învăluie. Am pășit afara , căutând cu privirea niște haine mai puțin suspecte cu care sa ma îmbrac. În coltul spitalului era deschis un magazin cu articole sport. Mi-am cumpărat o apa , un sandviș și niște haine cu care m-am schimbat direct la cabina. Am plătit cu ultimi bani pe care ii mai aveam și am tulit-o din incinta spitalului fără sa mai privesc înapoi.

Am început sa mănânc pe strada gândindu-mă la diverse lucruri ,iar prin minte îmi trecu un gând - trebuie sa ma angajez și să-mi reiau studiile.

_____________________

Cinci zile mai târziu ma aflam la secția de politie așteptând pe un scaun cuminte.

-El este domnule?
Polițistul asista un bărbat brunet care veni sa ma vadă.

-Întocmai. răspunse sigur . Ma puteți lasă singur cu el ?
-Desigur.

Eram singur , lângă bărbatul asta pe care aveam impresia ca l-am mai văzut, dar nu era ceva clar asa ca....

Always behind you Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum