Capitolul 2 - Acasa

253 19 2
                                    

Capitolul 2 

-Fii mai atent! A spus acest tip care i-a strans usor bratul lui Jake pentru a nu-l scapa.

Acesta si-a reluat echilibrul, acum avand putina stabilitate pe picioare. Si-a intors privirea pentru a vedea cine l-a ajutat. A intalnit un tip putin mai inalt decat el, cu o privire calda. Parul brunet, scurt, ii venea putin pe frunte, insa nu-i acoperea ochii caprui si patrunzatori. Cand i-a observat privirea insistenta, acesta a zambit. I-a raspuns si Jake la randul lui cu un zambet. Nu-si amintea exact numele acestuia, dar facuse cunostinta cu el mai devreme. Dupa ce l-a analizat cateva secunde, si-a continuat drumul catre iesirea din bar. Vantul usor rece de afara l-a facut sa se simta mult mai bine. Abia astepta sa ajunga acasa. Era constient, cel putin pe jumatate, de faptul ca nu ar fi trebuit sa bea asa mult.

-Ne vedem data viitoare! A spus Nick dand mana cu fiecare pe rand cu scopul de a-si lua ramas bun, gest pe care l-a facut si Jake. Cand a ajuns la brunetul care l-a ajutat mai devreme a ramas cateva clipe asa, apoi i-a spus prieteneste:

-Multumesc! Fara sa astepte un raspuns s-a intors cu spatele. Prietenul lui, Nick, a deschis gura pentru a mai spune ceva, insa Jake l-a prins de geaca si l-a tras catre casa. Au incercat sa-si pastreze echilibrul, chiar daca le era cam greu din cauza efectului bauturii. Se miscau incet si incercau sa para cat mai normali. Nu aveau asa de mult de mers.

Cand au ajuns in fata casei lui Jake, acesta a vrut sa mearga inauntru, dar prietenul lui l-a prins de dupa brat, ajutandu-l sa mearga.

-Ma descurc si singur! A protestat acesta.

-Lasa-ma sa te ajut, a insistat Nick. Eu te-am convins sa vii cu mine si apoi te-ai imbatat. Deci eu sunt responsabil, intr-un fel sau altul.

-Dar si tu ai baut...

-Dar pe mine nu m-a luat ameteala asa de rau. Acum taci si hai!

Au inceput sa urce cele cateva trepte care ii desparteau de casa, Nick incercand sa-l sprijine cat mai mult pe Jake. Acesta din neatentie a pasit in gol si s-a impiedicat. A pus mainile pe scari pentru a-si opri caderea, insa Nick s-a dezechilibrat si a picat.

-Vad si eu cat de bine te descurci , a spus el sarcastic.

-Nu eu sunt cel care sta in fund pe scari!

 Au stat asa putin si s-au uitat unul la celalalt, pana au pufnit in ras. Probabil era de vina betia sau prostia, dar pur si simplu nu mai puteau sa se opreasca. Usa casei s-a deschis si din spatele ei a iesit mama lui Jake, care parea suparata. Cand i-a zarit pe baieti stand pe jos, i-a ajutat sa se ridice si i-a condus pana in sufragerie, pe canapea. S-au asezat jos, iar Jake si-a dat capul pe spate, acoperindu-si fata cu bratul si Nick statea aplecat, cu coatele pe genunchi. Mama lui se plimba agitata prin camera, trecandu-si mana prin parul blond, ciufulindu-l si plimbandu-si ochii verzi si seriosi de la unul la celalalt. Daca ar fi spus ceva in clipa aceea, ar fi iesit doar o cearta. Asa ca a asteptat putin pana s-a calmat si a simtit ca-si poate controla vocea. S-a oprit in loc, a ofatat, apoi a spus pe un ton bland: 

-Ma bucur ca v-ati decis sa veniti si acasa. E ora 1:30 si probabil mama ta se intreaba pe unde esti, Nick, a spus aceasta cu o voce calma care trada ingrijorarea pe care o simtise in apsenta fiului sau.

-Mama, noi am...

-Stiu bine ca ati baut, l-a intrerupt femeia. Mirositi de la o posta! Sunt putin suparta pentru ca v-ati imbatat, dar mai mult m-am enervat cand nu mi-ai raspuns la telefon.

-Imi pare rau, s-a auzit dintr-o data vocea lui Nick. Eu l-am chemat cu mine, desii stiam ca el nu consuma des alcool. De asta am insistat sa il aduc pana acasa, ca sa ma asigur ca nu pateste nimic.

-Multumesc, Nick. Dar nu trebuie sa-ti ceri scuze. O voi suna pe mama ta sa-i spun ca ramai aici peste noapte, a spus ea pe un ton intelegator.

-Dar..., a incercat sa se opuna Nick.

-Fara dar! Nu te pot lasa sa mergi asa acasa. Acum mergeti si faceti un dus, trebuie sa scoateti cumva mirosul asta. Apoi treceti in pat. Nick, tu poti folosi baia de la etaj, iar tu, Jake, pe cea de aici. Dupa ce a spus acestea, a parasit incaperea.

S-au ridicat amandoi simultan de pe canapea si au mers in directii opuse. Jake a intrat in baie, s-a dezbracat si a intrat in cada, dand drumul apei fierbinti de la dus. A lasat capul pe spate, relaxandu-si corpul sipermitand stropilor sa-i curete trupul. Fiecare picatura de apa care ii atingea pielea il ajuta sa se simta mai bine. A stat asa un timp, apoi s-a ridicat si si-a turnat gel de dus in palme. Mirosul dulceag al acestuia i-a dezmierdat simturile. Cand a terminat, a iesit din dus si s-a imbracat cu niste pijamale albastre. Era mult mai relaxat acum si putea sa mearga bine, cu toate ca o usoara stare de voma incepea sa-si faca simtita prezenta, insa incerca sa o ignore cat de mult putea. In durmul catre camera lui a vazut-o pe mama sa, care avea o alta pereche de pijamale in mana.

-Ce faci cu alea? a intrebat el, facand un semn cu capul.

-Tu ce crezi ca fac, Einstein? I le dau lui Nick, i-a replicat acesta cu zambetul pe buze.

-Bine. Pune-l sa doarma in camera de oaspeti, sau oriunde, nu-mi pasa. Vreau doar sa merg in paaat, a spus folosind un ton plangacios. Noapte buna! A rostit in timp ce urca scarile.

-Nopate buna!

Cand a intrat in camera s-a trantit pe patul moale si fiind obosit, a adormit instantaneu.

~Aparentele inseala~Yaoi~+18~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum