Capitolul 1

48 4 0
                                    

Nicole P.O.V

 - Nicole te poti grabi putin? Intarziem amandoua!, striga mama de jos pentru ca mai avema 20 minute in care trebuiam sa ajungem, eu la liceu ea la servici.
 - Vin acum mama! 
In 2 minute eram jos gata de plecare, arunc rucsacul pe umar si ies pe usa. Eram in ultimul an de liceu, nu imi vine sa cred, ce repede a trecut timpul! Urcam in masina si mama incepe sa ma complimenteze:
 - Scumpo, ce bine arati asa! Wow! Nu am cuvinte! 
 - Multumesc, mama!
Nu prea ma complimentez singura dar azi chiar imi place ce am ales sa port! Aveam o camasuta de un albastru mai interesant, o pereche de jeans rupti la nivelul genunchilor, in picioare aveam botine cu toc gros si negre, aveam si un lant si mai multe bratari simpatice. La machiaj am optat pentru un ruj roz pal, rimel iar parul intins si lasat pe spate. 
 - Nicole! spune mama, rupand tacerea.
 - Da. mama? spun si ma intorc cu fata catre ea.
 - Sa ai grija de tine! spune si imi face cu ochiul apoi opreste si ma lasa sa ies, fiind ajunsa la liceu.
 - Ok, ne vedem acasa! Pa! 
 - Pa!
Intru timida in curtea scolii si ochi se indreapta spre mine, nu mi s-a mai intamplat. De obicei fiind cea pe care nimeni nu o baga in seama, in afara de grupul de tocilari. Oare chiar asa de bine aratam azi? Facusem o schimbare, ce-i drept. Nu mai purtam ochelari si nu ma mai imbracam asa de lipsit de gust doar ca sa nu atrag atentia. 
Uite pe cine zaresc eu din prima! Ashley, prietena mea, ma rog fosta prietena, stand langa gasca popularilor. Incerc sa-i ocolesc dar se pare ca Ashley crede ca trebuie sa ma faca de ras din prima, dar nu va reusi.
- Nicole! spune Ashley.
- Da?! ma intorc si ma uit pe rand la fiecare din gasca
- Ce s-a intamplat cu tine? continua Ashley.
- Cu mine? Nimic. La ce te referi?
- Te-ai schimbat... Ashley este intrrupta de unul din tipii populari, mai exact de Chris.
- In bine. Acum esti bunaaa! spune Chris in timp ce se intoarce catre prieteni lui ca sa bata palma
- Multumesc, presupun..
Ma intorc repede ca sa nu observe ca am rosit. Nu stiu de ce m-am emotionat. Sa primesti "complimentul" ala nu e tocmai ceva la care sa rosesti. Dar trebuie sa recunosc ca Chris e chiar dragut, ochi verzi de o nuanta pe care nu am mai vazut-o, buzele carnoase, dinti albi, fata frumoasa, abdomenul bine lucrat semn ca frecventeaza sala. Ce sa mai? O minunatie de baiat!
Intru in liceu, apoi in clasa mea si ma asez. Intra Chris si Ashley dar, surprinzator, Chris se asaza langa mine. Nu inteleg de ce da inima imi bate din ce in ce mai tare. Se pare ca se gandeste, ca pana intra dirigintele, sa vorbim putin asa ca incepe conversatia:
- Hei Nicole!
- Hei Chris!
- Ce faci?
- Bine, tu? 
- Bine, astept sa se termine ziua.
- Da? Ca sa ce? Ca sa vina noaptea sa o mai iei pe una la tine in pat?
- Uh! Tupeu! Imi place! Da, defapt ma gandea la cineva pentru acuma seara! spune Chris in timp ce isi apropie mana de talia mea
- Da? La cine? intreb eu, chiar daca deja stiam ce urmareste.
- La tine! imi raspunde in timp e-si plimba mana pe talia mea.
- Nici sa nu te gandesti! ii dau mana jos si ma intorc cu spatele la el.
- Ce? Nu-mi spune ca nu vrei! Toate fetele ma doresc! Sa iti cer asta ar trebui sa fie o onoare pentru tine!
- Ei bine, nu e! Eu nu sunt  celelalte!



Asta a fost pentru primul capitol. Astept pareri. Eu, Criss, am scris acest captol. Maine Daria va continua! 

Death is not the endUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum