Soarele încerca din răsputeri să se strecoare printre draperii şi să ajungă la ochii mei care erau încă închişi.
În următorul minut telefonul meu a început să vibreze . Mi-am deschis repede ochii ,am băgat codul pe care numai eu îl ştiam şi m-am uitat repede la mesaj:
"Te iubesc....abia aştept să te văd la şcoala..cu drag ,al tău pe veci ,Eric :-)
Am dat "reply" şi i-am scris şi eu la fel.Mă bucur că însfârşit până la urmă am găsit şi eu pe cineva care să mă iubească pentru ce sunt eu şi pentru cum arăt(şi vă spun asta fiindcă nu este uşor să găseşti un băiat frumos şi de treabă care să iubească o fată slabuţă ca mine)
......DUPĂ ŞCOALĂ.........
Eric mi-a deschis uşa şi a intrat în urma mea.Nu am crezut niciodată că aşa arată casa lui.Era mică dar totul era curat şi pus la locul lui .Chiar se vedea că e singur la părinţi.
Am urcat scările care duceau la camera lui . Am stat un pic de vorbă şi după aceea ne-am apucat de proiect.
Nici un minut nu rezistam să nu ne uităm unul la celălalt şi să ne zâmbim.
Nici nu pot să descriu ce frumos era. Zâmbetul lui,când se uita la mine era diferit ca atunci când se uita la alte persoane .Îmi cădea pe faţă ca o rază de soare în primăvară.Ochii lui...Oh!......nici n-au descriere. Mă pierdeam în ei de fiecare dată când îl priveam.Parfumul lui era mirosul care mă întâmpina pe holurile şcolii când trecea pe lângă mine înainte să ne cunoaştem ,şi acum mirosul acela plăcut plutea prin camera ca un nor alb . N-am mai simţit ceva de genul acesta pentru un băiat ,niciodată.
Poate vi se pare ciudat dar eu nu sunt genul de fata care să vadă un băiat chipeş şi să fie "dragoste la prima vedere " şi după să-mi fac de cap cu el .NU.Eu sunt genul acela de fată care să vrea să cunoască mai bine acel băiat înainte să facă o decizie.
După ce am terminat proiectul ne-am decis să ne facem temele pentru următoarea zi,aşa că ne-am aşezat la biroul lui de culoare închisa cam prea mare pentru o persoană...
..........DUPĂ DOUĂ MINUTE DE LINIŞTE ŞI SCRIS ......
Eric mi-a luat mâna în a lui şi a strâns-o încet.M-am uitat spre el şi mi-am apropiat capul de al lui.Mi-am băgat mâna în cârlionţii lui perfecţi şi l-am tras spre mine.
Dar n-am apucat să facem ceva căci telefonul meu suna prea tare ca să-l ignor ,mai ales că era şi melodia mea preferată.(The Cadillac Three-Tennessee Mojo:)
Am văzut numele surorii mele pe ecran:
-Da?
-Cristina?Poţi să vi acasă?
În vocea ei era dovada clară ca a plâns şi parcă puteam să îmi imaginez deja faţa ei roşie.Dar nu am apucat să-i răspund că tot ce am auzit a fost BEEP-ul acela care ma anunţat că a închis telefonul .Trebuia să plec să văd ce s-a întâmplat şi aveam presimţirea că nu era nimic bun.
(SE VA CONTINUA)
Dap ......cam atât pentru capitolul acesta....sper că va plăcut...
Hai că vă zic ceva cu care o să faceţi timpul sa treacă mai repede vara asta....Uitaţi-vă la serialul "Prison Break" dar numai daca puteţi să vă uitaţi la vreo 5 episoade o dată că nu cred ca o să puteţi dormi noaptea fară să ştiţi ce se întâmplă în următorul episod.....VA PROMIT EU CĂ O SĂ VĂ PLACĂ..... să-mi spuneţi cum vi se pare ....aştept voturi şi commenturi ....
until next time....xoxo:**
