Toata minunea asta a inceput cand o prietena m-a pus sa-i scriu,nici eu nu stiam ce fac,abia asteptam sa se termine conversatia,era atat de ciudat sa vorbesc cu el.(Parea atat de ok totul si nu ma gandeam nici o secunda ca o sa ma atasez atat de tare de el sau ca si el o sa se ataseze de mine la fel de tare).Dupa mult timp de vorbit s-a terminat insfarsit conversatia.Am inceput sa ma gandesc ore in sir daca e ciudat sau daca o sa mai vorbim.Normal ca am mai vorbit,cine ar fi crezut?
Eu nu! Nici el presupun.
In fine,au urmat mai multe conversatii lungi,mai multe drame,tin sa va spun ca nici eu n-am crezut ca o sa fim atat de apropiati,atat de nebuni impreuna,ne completam perfect unul pe altul.
Erau atatea povesti spuse,atatea dorinte,atatea ciudatenii pe care ni le spuneam,totul era calm intre noi,chiar daca eram gelosi,nu ne certam o luam usor problema cu glume si dulcegarii.Inainte sa-l cunosc,chestiile romantice mi se pareau atat de scarboase,acum imi plac.Ciudat cum o persoana iti poate schimba parerea atat de repede.Ciudat cum poti sa iubesti o persoana atat de mult incat sa renunti la restul doar ca sa fii cu persoana pe care o iubesti.Totul e asa ciudat cand esti indragostit.
CITEȘTI
Totul
RomanceCând au început lucruriile sa fie clare era prea tarziu ca să-l mai parăsească.S-a atașat prea mult de el ca să mai poata să faca ceva.
