Chat♡YoonMin♡

첫번째 눈물

Venise timpul de plecare. Portocaliul nu avea chef acum de cursuri mai ales fiind cel mai probabil sa se întâlnească cu persoana cel credea până acum putin timp bancomat de bani. Ura ca oameni sa-l foloseasca , el era sincer si deschis pentru a dărui iubirea sa iar ceilalți doar il foloseau.

Se ridicase vioi încercând să-şi steargă din minte chipul brunetului şi toate amintirile ce aveau legatura cu acesta. Zis si făcut. Mintea sa era plina doar de un singur nume.

Yoongi

Bietul copil chiar avea de gand sa se îndrăgostească de alt tip necunoscut. Făcuse la fel si cu cel ce îi frânse inimioara sensibilă. Vroia sa il întâlnească pe cel vopsit gri, sa îl strângă în brațe , să-l sărute tandru şi să nu-i mai de-a drumul vreodată fiindcă îl iubea, nu ştia de ce sau cum dar o făcea şi nu regreta. Deocamdată.

Îşi luară jacheta pe el si ieşiră din apartamentul ce îl împărțea cu cel mai bun prieten al său ,Taehyung. Păşiră alert spre locul unde urma să îşi petreacă 4 ore din viața sa , la fel ca in fiecare sâmbătă.

Se opri la culoarea ce indica trecerea interzisă a pietonilor si astepta sa primească acceptul. Priviră în jur si văzu fel de fel de autoturisme. De la cele "trecute" pana la cele luxoase. Oftase şi îşi mutară privirea iar spre semaforul ce indica verde pentru pietoni. Însfârşit. Trecuse zebra si ajunse-se pe cealaltă parte. Oftase iarăşi lung si privise in jur. Din stânga spre dreapta. Privirea sa se oprise brusc pe adolescentul cu par gri ce părea de-o înălțime ca a sa. Dar nu asta conteaza acum. Nu era singur. Înbrățişa o fată, o fată foarte drăguță si o sărutară pe frunte.

"Doamne Jimin ti-am zis ca vei suferi! De ce nu mai ascultat?! Huh?! De ce Jimin?! De ce?!" Subconştientul său urla in mintea lui. Portocaliul lasă să cada o lacrimă ce se prelingea rapid pe obrazul său, încă privind scena terifiantă pentru el dar perfect armonizată pentru oricine intreg la cap în acel moment.