Salut, sunt Tive, sunt băiat... şi cam atât, nu pot să spun mai multe momentan.
Adică... na, de ce aş spune ?!
Cred că este foarte important să menţionez că în acest moment, chiar acum când rostesc aceste cuvinte în mintea mea, stau pierdut pe o bancă, într-un parc gigantic, înconjurat de clădiri infernal de înalte, într-un oraş care e mai mare de cel puţin 10 ori decât oraşul în care m-am născut... nu cunosc pe nimeni, e drăguţ.
Am venit să mă înscriu la facultate, bine, asta era ideea, dar la facultate nu am ajuns încă, pentru că... m-am pierdut.
Sincer să fiu, îmi cam place ipostaza de rătăcit, găndiţi-vă: priveliştea-i frumoasă, cladirile-s geniale, oameni mulţi, dar care nu mă cunosc. Aş putea să fac orice, dar totuşi... de ce n-o fac?!
Sunt oare prea emotiv, mi-e frică?!
Sau e prea cald?!
Totuşi cred că inima nu mă lasă să fac absolut tot ce vreau sau oare o fi creierul?!
Prea multe întrebări şi prea puţine răspunsuri, ştiu!
Oare de ce?!
Ămm, da....
... prea multe întrebări şi prea puţine răspunsuri...
Acum vorbesc cu mine şi îmi trec prin cap absoult tot felul de chestii. Sincer nu prea ştiu ce să fac. Îmi place să fiu rătăcit, dar parcă aş cam vrea să ştiu pe unde mă aflu.
Tot ce ştiu momentan e că trebuie să ajung la facultate şi că nu mai am prea mult timp. Noroc cu telefonul care mă ajută să găsesc adresa facultăţii.
Un simplu search* îmi arată că facultatea se află pe "Str. White Horse, Nr. 677" . Cine ar denumi o stradă astfel?! Adică de ce să-i pui numele acesta "White Horse" ?!
Între timp ce mă gândesc la cine ar putea numi o stradă astfel, constat că timpul tace şi trece şi că risc să rămân neînscris la facultate, unde îmi doresc de mult să merg.
Fără un motiv anume, mintea îmi dă semne că vreau din tot adinsul să văd ce e atât de special la acea stradă şi de ce se numeşte astfel.
Sun la taxi şi în câteva secunde, apare în faţa mea, evident că mirificul şi inepuizabilul talent într-ale imaginaţiei, îmi provoacă umilul creier să îşi dea tot felul de filme horror despre ce s-ar putea afla pe acea stradă şi că, poate, şoferul e ceva cavaler al timpului, pentru că a ajuns mult prea repede. În oraşul meu, trebuia să aştept cel puţin câteva zeci de minute pentru o astfel de maşină, rămână între noi, doamnele care preluau comenzile, făceau de fiecare dată câte-o greşală.
Intru în taxi.
- Bună, mă salută politicos şoferul.
- Bună, răspund eu discret.
- Şi, unde vă duc?
Mă pierdusem pe moment, uitându-mă în gol.
- Pe "Strada White Horse" , vă rog.
- Hahaha, aud dintr-o dată, neînţelegând de ce rade şi încerc şi eu să râd, dar nu îmi iese. În cele din urmă, scot un fel de sunet ciudat, o combinaţie între suspinat şi sughiţat.
- Huuu.
Şoferul nu mai zice nimic, doar zâmbeşte. Eu cred în continuare că e ceva suspect cu el.
- Eşti nou pe aici? Mă întreabă în cele din urmă.
- Da! Răspund eu, încercând să nu par agitat.
Conversaţia se încheie definitiv, nu peste mult timp ajungem pe "White Horse" , plătesc şi cobor fără să salut.
Oare am fost nepoliticos?
Ajuns pe "Strada White Horse" constat că strada este la fel ca orice altă stradă şi că "White Horse" vine de la statuia calului de la începutul străzii. Sincer să fiu, mă aşteptam la ceva mai special, deşi nu sunt dezamagit de ce am găsit aici.
În fine, tot pierdut sunt, chiar dacă văd cladirea facultăţii pe care scrie mare "Facultatea de comunicare" .
Mă uit la ceas şi e 15:40, nu mai am prea mult timp, având în vedere că programul e înre orele 09:00 şi 16:00. Intru în panică şi încep să alerg, sperând că voi ajunge la timp pentru înscriere.
VA URMA...
Acesta a fost primul capitol. Pentru mai mult " Fix ca TIVE" nu uitati sa adaugaţi povestea în lista voastră de lecturi. :P
Şi dacă v-a placut, deabea aştept să văd comentariile voastre.
Ne "AUZIM" curând !!!!
SEMNAT: Tive
CITEȘTI
Fix ca TIVE
HumorCând viaţa îţi ofreă lamâi, faci limonadă, dar când eşti înzestrat cu o imaginaţie mult prea bogată, să faci limonadă nu mai pare atât de uşor. Probabil că ai recţiona fix ca Tive şi fiecare acţiune din viaţa ta ar părea ceva extravagant şi ireal de...