The Secret (Dragoste Invincibilă Volum 2)

Cap. 3 Străinul

      -  Doar o echipă de fotbal, nimic mai mult... spune el.

     - Aham... Apropo, eu sunt Abigail dar îmi poți spune Aby! întind mâna.

     - Froy Stiels, încântat! și da mâna cu mine.

    - La fel! Știi când începe ultimul curs sau dacă se mai ține? întreb eu.

      - Dacă iar stau ăștia de la Rider 3 ore cursul nu se mai face și Gogoloi nu stă peste program. spune cu o tentă de amuzament în glas.

     - Cine dracu' e Gogoloi? râd eu.

     - Profu' de Istorie.

     - Aham... Eu... Plec. Nu se va mai ține ultimul curs, sunt sigură. Rapandula aia o fi plecat acasă. râdem amândoi.

    - Cred! Te însoțesc? întreabă în timp ce-și ia ghiozdanul.

     - Sunt cu mașina personală, nu-i nevoie. zâmbesc eu.

     - Am înțeles. Și... Tu ești acea Abigail Michael despre care se tot da la știri? întreabă el în timp ce ma examinează din cap pana în picioare.

      - Abigail Roberts. îl corectez eu. Da, eu sunt aceea. Ce se mai da la televizor despre mine? întreb părăsind sala de curs.

      - Pai cum ca tu ai mințit ca ești gravidă, ca  te-ai măritat doar pentru bani și altele. Acum ca te-am cunoscut nu prea cred asta. Dar chiar ești gravidă? spune uitându-se la burta mea.

       - Ămmm... Da... Sunt... spun evitându-i privirea.

      - Nu cred, ce noroc poate sa aibe Roberts, și nevastă frumoasa și un copil pe drum. S-a pus pe treaba. râde el.

    - Ehhh.... Nu ma mai complimenta atât. Pai... Ne vedem luni? întreb deschizând portiera.

    - Asta dacă nu mi te împrumută Roberts pentru o zi.

     - Zayn nu ar face asta. râd eu.

    - Oricum nu-i mânc soția.... Pe altă dată! Pa! spune și-mi face cu mâna.

    - Pa!

    Drumul spre casă a fost scurt, în câteva minute am și ajuns. Mașina lui Zayn era în parcare semn ca  a ajuns acasă.

      - La dracu'. înjur când calc pe o piatra și-mi rup tocul. Erau preferatele mele! strig.

     - Te pot ajuta cu ceva? spune o voce din spatele meu, una feminina.

    - Nu, chiar nu, doar am tocul rupt. spun examinând fata din fața mea, blondă și destul de frumoasă ce-i drept.

     - Oh... Scuze... Eu sunt Eve ! da ea mâna cu mine.

     - Abigail Mi.... Roberts. Ce făceai aici? La mi... Noi în curte? întreb ațindiind-o cu privirea.

    - Pai am venit la domnul Roberts, știți ca el are o parte destul de mare din afacere și a trebuit sa discutam despre o viitoare cariera acolo. Să ghicesc ca sunteți sora lui? întreabă cu o sprânceană ridicată.

    - Ce? râd eu. Nuuu! Sunt soția lui. și-i arăt inelul.

    - Oh... Scuză-mă! Am crezut ca ești sora lui, ești tânără și da... spune uimită.

     - Sunt primul an de facultate, căsătorita și gravidă. râd eu.

     - Oh... Eu sunt anul 2 la medicina. spune ea.

      - Frumos... Și eu voiam înainte la medicina doar ca ai mei mi-au spus ca cel mai bine dau la Drept, așa voi fi și avocata firmei. Ca tot veni vorba de firme eu nu știu sa fi trecut Zayn pe acolo, de obicei tatăl sau se ocupă. spun eu închizând ușă mașinii cu cheia și vrând sa intru în casă.

      - Am discutat cu el, poate ne mai vedem! La revedere! și pleacă, am scăpat de scorpie.

     - La revedere.

       Intru in casă dar niciun semn cum ca Zayn e aici. În bucătărie nu-i, în living nu-i, în dormitor nu-i. Când îmi iau hainele sa ma schimb aud apa de la duș, aici era. Deschid ușor ușa, îi iau hainele și prosopul după care plec.

        Când ma schimb aud o înjurătură.

      - Băga-mi-as picioarele! Unde dracu' sunt hainele mele? Aby...mârâie el, m-a prins.

    Îmi iau telefonul din pat, hainele lui și ies pe ușă. El iese din baie decât cu un prosop de mâini in față.

     - Adu-mi aminte sa arunc prosopul ăla. râd eu.

     - Știam eu! Dă-mi hainele! Dacă nu mi le dai e de rău! strigă el. Prostul nu realizează ca are și în dulap.

     - Vino după ele! și o iau la fugă pe scări cu hainele și prosopul la mine în mână. Nevăzând o treaptă ma împiedic și ma rostogolesc pe scări. Simt o durere chinuitoare în zona abdomenului.

    - Aby! strigă Zayn îndurerat și cu încă câțiva stropi de apă pe față. Băga-mi-as ceva în hainele astea! E numai vina mea! Rezistă, te rog rezistă, mergem la spital! spune în timp ce-l apuc strâns de mână.

    - Zayn... Promite-mi că... Nu va păți nimic copilul... atât apuc sa spun căci leșin.

       Regii și Reginele mele, cum mai sunteți? Eu ma simt atât de bine... Sunt în top! Datorită vouă! Va iubesc!
   Va pup și va iubesc! ❤️