Ora de detentie

IV

-Domnul stie tot, ce plan ai ?

-Cum spuneam. Nu putem pleca asa si trebuie sa avem acoperire.

-Sa  nu-mi spui ca umbli cu manechine dupa tine. Nu m-ar mira pentru ca tu esti mereu prezent... Asta ar explica multe...

-Imi pare rau sa te dezamagesc. Ma gandeam sa folosim ghiozdanele pentru corp si mingiile drept cap , iar mopurile drept par si putem pleca linistiti.

-Eu nu prea cred. In primul rand parul meu nu e asa si in al doilea rand Gargarita are sa-si dea seama.

-Boboaco! Daca nu ai obsevrat ea poarta de obicei ochelari , dar azi nu ii are. Asa ca nu face diferenta intre un par si un mop.

-Pot pune pariu cu tine pe orice ca nu ai sa reusesti. Ai sa-mi faci temele la fizica.

-Daca pierzi, si asa se va intampla, ai sa ma pupi.

-Bine ... Daca tu asa zici.

-Ma subestimezi... Cum te cheama ?

-Diana , dar prietenii imi spun Didi.

Am aranjat noi asa zisele sosii si ne-am ascuns dupa plantele din spatele salii. Arunca cu o creta in Gargarita, aceasta se trezeste si se uita prin jur si remarca ei ma uimeste:

-Si copii dorm asa ca si eu pot.

-Astept pupicul , boboaco.Dar mai intai sa plecam de aici .

Se duce la geam si coboara foarte repede. Acum e randul meu , dar mi dau seama ca geamul e foarte inalt si nu simt pamantul sub picioare. Ma chinuiesc sa cobor dar nu reusesc. Simt ca el ma ajuta sa cobor.

-Te-am ajutat doar ca sa nu stam aici toata detentia doar ca sa cobori tu.

-Bine ca esti tu aici... Da chiar, de ce esti aici ?

-Pot spune ca l-am impiedicat pe proful de germana sa plece . Dar unde e castigul meu ?

  Nu ii raspund si plec dar ma prinde de mana si ma trage spre el. Nu spune nimic doar imi arata obrazul . Eu il pup si simt ca el poate nu e asa cum pare, el altfel dar dupa ce il pup pleaca . Raman singura. Pentru ce am mai plecat de la detentie daca ma plictisesc aici ? Ma uit cum merge si parca s-a oprit.