Ora de detentie

VI

  De ce am evadat de la detenție ca sa merg la bibliotea ? Nici gand. Dar unde sa merg de una singura? Ar trebui să-l urmaresc pe Gabi ? Ar spune ca a avut dreptate , dar pana la urma parcul e pentru toti . Aștept la semafor ca sa se facă verde si ma cuprinde un sentiment , oare ce o fi ? E ca atunci când vrei obții tot ce vrei , dar oare ce vreau sa obtin ?  In goana mea spre parc lovesc trecatorii si nu sunt atenta nici pr unde merg.

Ma dezechilibrez la intrarea in parc si sunt cat pe aci sa pup pământul când o mana ma prinde de mijloc si ma tine așa. Oricine ar pot spune ca e un fel de razbunare. Ma ridic si il vad pe Gabi care stătea nemișcat in poziția de ,,Ți-am spus eu " si avea lângă el pe banca un buchet de flori. Erau cinci trandafiri. Rade de mine si bate din palme in modul acela ironic pe care eu nu -l suport.

-Si mai nou biblioteca s-a mutat in parc nu ? Sincer nu trebuie sa te grăbești ca bănuiesc ca nu pleacă de acolo. Hahaha.

-Idiotule. Poate am venit sa ma asigur ca nu te întorci fara mine .

-Bine spun poate. E si normal sa ma urmareasca fetele. Sunt obișnuit.

-De aceea esti la detenție si de aceea nu ai prietena pentru ca nu știi ce sa alegi .

- Ești mentalista?

-Nu. Oricum cred ca ar trebui sa plec.

-De ce ?

-Aștepți pe cineva...

-Da ? Si eu nu stiu . Super. Hai spune vine va veni . Sunt extrem de curios.

- Nu mai face pe prostu'. Trandafirii nu ii ti pentru tine... Dãã.

-Hahaha. Ce prostuța ești.  Vorbesti de acest buchet pe care o bătrână il mai avea la vânzare.Așa ca m-am gândit să-l cumpăr ca sa se duca si ea acasă.  Si ma gândeam sa-l dau nesuferitei cu care am evadat de la detenție. Să-i vad zâmbetul ala ciudat care ma face sa o enervez, acelei persoane care nu se da la mine si acelei persoane care se contrazice cu mine.

-Vai , nu se poate. Iti mulțumesc. Ai si tu suflet ?

-Da. Acum ce ai vrea sa faci , boboaco ?

-Of. Sa ma uit la nori. Când eram mica stăteam așa cu tata si cu fratele meu si încercam sa vedem ce forme iau norii.

-As putea sa stau si eu cu tine ?

-Daca vrei . Hai sa ne așezam aici pe iarba.

Stam nemișcați pe iarba cu ochii pe cer, dar desi e liniște si nu mai e nimeni langa noi dar eu ma simt neliniștita. Simt ceva dar nu-mi dau seama ce ? Si de ce ? De ce doar când e el prin preajma ? Sigur e vorba de faptul ca el e un nesuferit. Îmi provoacă greata si durere de cap. Asta trebuie sa fie.

-Nesuferito , ce zi de norul acela ?

-Nimic ieșit din comun. Seamana cu tine , arata un nesuferit.

-Deci eu arat ca un fluture ? Merci . Cel din stânga seamănă cu tine. E o lebădă drăguță.

-Ai spus si tu ceva dragut .

- O lebădă stângace si pitica .

- Si uite așa ai stricat tu totul.

- Taci puțin .

-De ce ?

- Doar taci.

-Da , domnule director. Am sa le dau drumu mai devreme elevilor. Da. Am înțeles. Stiu ca le-am dat detenție de geaba. Da. Am înțeles. Eu ? Sunt la școală la .. aaa... Laboratorul de germana. La revedere.

-Didi , asta înseamnă ca ar trebui sa ne grăbim sau avem sa mai stam la detenție. 

-Hai sa mergem.

-Dar pot sa te servesc cu o înghețată , nu ?

-Dacă vrei sa ma enervezi atunci trage de timp. Hai sa mergem. Am sa;  sun pe Nadia.

-Ce zice ?

-Ca nu îmi raspunde. Hai sa ne grabim .

-Stai. Vin si eu . Si nu -ti uita buchetul te rog. Am dat bani pe el.

  Alergam spre liceu.  Cu greu am sa mai răbdare sa stau la detenție cu el. Tot ce vreau acum e sa ajung la liceu.

Tot ce mai pot spune acum e ca iar m-am împiedicat. Gabi ma prinde de mana si ma privește cu superioritate.

-Tine-te de mine.  Nu-mi da drunul la mana. Eu te-am scos de acolo si vreau sa te duc teafăra înapoi. Nu vreau sa ti se întâmple ceva. Acum hai sa mergem .

_______________________________________

Asteptap păreri de la voi. Va place ?