VII

143 16 4
                                    

Alergam ca niste disperați si e a mia oara când ma gândesc ca ar fi trebuit sa raman la detenție. De ce am plecat ? Nesuferitul se grăbește prea tare, mana a transpirat si nu ma mai pot tine după el.  Ii dau drumul la mana si ma opresc pe loc trangandu-mi sufletul.

- Ce faci , Didi ? Hai că putem sa ajungem înaintea lui... Ai încredere in mine , bine ?

- Nu mai am încredere in mine dar mite în tine ...  Chiar nu mai pot.Mergi fara mine. Eu am sa rămân aici.

-Nu merg fara tine... Cu cine vrei să-ți pierzi ultima săptămână de școală la ora de detenție ? Trebuie sa fiu si eu pe acolo .

-Da ca sa ne petrecem si vacanta la detenție...

- Da se poate ?? Hai sa mergem.. Promit ca nu mai alerg...

Oricât alergam noi tot stiu ca nu avem cum sa ajungem acolo înaintea profului de germana. Il vedem cum intra pe poarta scolii ai noi suntem de abia la intersecție. Grabim pasup, eu sunt deja franta de la atata alergătură. Tot nu stiu de ce am ales sa evadez de la detenție. Nu îmi era de ajuns ora de sport cu profa mea cunoscuta in tot liceul pentru exigenta sa. Eu am media 10 deci am muncit ceva pentru ea...

Ajunși la geamul salii de detenție observam ca e închis. Fetele nu mai sunt acolo si nici cei doi gemeni , sper ca nu am ajuns așa târziu...

Se căznește Gabi si reușește sa intre pe geamul liceului . Eu am rămas afara și nu pot intra pentru ca nu ajung.

-Of , Didi. De ce nu ești si tu mai atletica ?

-De ce nu ești si tu mai sociabil ? Vina destinului . Acum taci si ajuta-ma sa ajuns si eu in clasa.

Pana la urma ajuns si eu pe partea cealaltă a geamului . Cad pe Gabi ii privesc ochii . Pentru prima data il vad altfel , nu mai e același îngânfat de acum o ora si ceva .  O dar uite buchetul meu e aproape de catedra .Mai bine ma duc sa-l iau.

-Au! Pitico, ai grija unde îți pui genuchii. Ma bati daca te-am ajutat sa ajungi aici.

- Am vrut doar să-mi salvez buchetul de flori. Florile sunt cele mai importante.

-Materialista... De aceea nu ai prieten ..Hahaha.

-Nesuferit ce ești . De aceea ai tu o prietena ?

Noi suntem inca pe podea iar eu il ameninț pe Gabi cu buchetul de flori iar el se strâmba la mine.  Ușă se deschide ușor si vad aceeasi pantofi negri si ridic capul ii vad chelia sclipitoare a profului de germana.
______________________________________  
Ii multumesc IIoanaHu pentru coperta. E geniala :*

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Dec 28, 2014 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Ora de detentieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum