**

235 20 1
                                    

- Yuu! Yuu!

- Da?

- Nu mai visa cu ochii deschişi.

- Nu visam.

- Offf.

- Ce?

- Ţigara ta.

- Ce e cu ea?

- S-a fumat singură. Ai tras un fum din ea şi atât.

- Mika ai câştigat.

- Iar te gândeai la el.

- Aham. L-am visat iar.

- Poate ar trebui să găseşti pe altcineva, o persoană care să te merite.

- Ştiu. Am încercat. Dar degeaba.

- Offf. Acum haide, te cheamă şeful.

- Ce mai vrea tata?

- Nu ştiu.

Ţi-am zis cât de mult te urăsc? Mi-ai spulberat visul. Voiam să îmi deschid un salon de tatuaje, un salon al meu. Nu am fost în stare. După ce ai dispărut, deşi ai zis că nu mă vei părăsi, am intrat în depresie, nu am mai fost în stare să ţin un creion în mână. Şi uite aşa s-a dus visul meu. Acum lucrez la firma părinţilor mei.

- Bună ziua!

- Bună!

- Ce s-a întâmplat?

- Am câteva probleme de rezolvat la firmă din America, dar nu pot să zbor atât de mult aşa că eşti delegatul meu.

- Păi eu, de ce eu? Eu nu ştiu ce să fac.

- O să stăm în legătură permanentă. Plus că e mult mai uşor dacă este cineva din familie.

- Şi cât o să stau?

- Cat va fi nevoie. Poate o lună, poate mai mult.

- Ce? Refuz.

- Mă gândeam că zici aşa ceva. Dar ia-o ca pe o vacanţă. Ar trebui să îţi reorganizezi viaţa şi priorităţile. Îmi e de ajuns să te văd suferind. Vreau să văd băiatul de altă dată care se bucura când primea tus nou sau un proiect mai complicat.

- Dar tată, tu ai fost împotriva a tot ceea ce înseamnă tatuaje.

- Asta a fost atunci. A fost o greşeală, nu puteam să înţeleg aşa ceva, dar acum e altceva, îmi doresc să te văd zâmbind.

- Ok. Accept. Când e plecarea?

- Când eşti gata.

Mi-ai promisUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum