Tocilară sau vampir ?

Capitolul 16

*Daiana povestește

Lumina soarelui îmi deranjează ochii. Ii deschid ușor și vad că sunt încă pe câmpul de lupta.

-Iar ai adormit aici?

Ma uit împrejur și tot ce vad sunt mormane de foi. E clar, iar am adormit la birou.

-Lucrez la proiect din greu și cred c-am adormit din greșeală în timp ce cautam schița de rezerva pe calculator. Spun asta văzând pata de cafea de pe cămașa mea.

-Ți-am adus cafeaua, azi îți iei liber, te duc undeva.

-Brick, mi-ar plăcea, dar Domnul O'Brien sosește mâine, iar proiectul trebuie sa fie impecabil.

-Doar dacă... Nu l-am sunat și i-am spus ca nu ai terminat proiectul, iar el și-a anulat zborul pe marți.

-Ai făcut ce? Spun si ma ridic de pe scaun panicata.

-Relaxează-te, vine marți! Spune și bea din cafeaua care se presupune c-ar fi fost pentru mine.

Discuția ne este întrerupta de soneria telefonului meu. Merg repede spre el și da, este cine ma asteptam sa fie.

*Convorbire telefonica

Daiana - Alo!

David - Am nevoie de puțin ajutor!

Daiana - Ce s-a întâmplat?

David - Pai...

Daiana - Mulți ani trăiască mulți ani trăiască.. Laaa muuuulti aaani!

David- Ehe, ți-ai amintit, merci mult!

Daiana - As putea vreodată sa uit?

David - Am nevoie de tine în oraș.

Daiana - David.. Nu știu dacă pot, adică n-am mai fost acolo de ani buni, o sa fie ciudat sa revin mai ales sa dau față cu toți.

David - Dacă te răzgândește știi și tu drumul spre casă.

Daiana - Sunt acasă.

David - Asta vrei tu sa crezi...

*Convorbire telefonica încheiată

-Era fratele tău?

-Da.

- S-a întâmplat ceva?

-Trebuie sa plec. Spun și-mi iau geanta îndreptându-ma spre ușa.

- Stai.. Ce ? Spune și vine după mine.

Coboram scările clădirii și ajungem pana în parcare.

-Unde pleci asa? Parca era ziua noastră libera. Spune și dă din mâini.

-Scuze... Fratele meu are nevoie de mine. Spun asta și urc în mașină.

*Hannah povestește

Îmi iau jacheta din cuier și ies pe ușă. După o cearta cu Blake am zis sa ies sa iau niște aer. Primesc un mesaj. Era de la David. Mhm... Ciudat parca a plecat acum doua zile, iar acum îmi spune ca vrea sa ne vedem. Ma îndrept spre locația care mi-a spus-o. Era un depozit părăsit. Nu prea cred ca are de-a face cu David.

Intru, iar nimeni nu este înăuntru. Dau sa plec, dar ceva trece rapid prin fața mea. Ma întorc sa ma asigur ca nu e nimeni. Deodată apar mai mulți vampiri cu rapiditatea. Se opresc și formează un cerc în jurul meu. Erau ciudați, aveau ochii roșii, dar nu ca ceilalți vampiri.