Love me more!

Capitolul 2

Soarele strălucește puternic in geamul meu ajutându-mă să mă trezesc. Mă ridic entuziasmată din pat si mă bag in duș.

  Astăzi trebuie să sa fiu fresh, trebuie să îi arăt doamnei Sabina că nu s-a înșelat in privința mea.

   După ce termin dușul, mă îmbrac intr-o rochie prezentabilă și cobor in sufragerie.

    Aici o găsesc pe Lucky, nepoata bucataresei alături de Harry, nepotul noii mele șefe.

    Salut politicos și mă așez pe canapea lângă cei doi.

    -Aseara nu am avut ocazia să mă prezint, sunt Alia Wilde, noua angajată a bunicii tale.

     -Bine, bravo, spune acesta indiferent, daca tot esti aici, adu-mi o cafea.

    Ma înfundă râsul, si il privesc sfidător.

    -Nu cred ca m-ati înțeles, spun politicos, sunt angajată la Relații Publice, nu ca servitoare.

     -Ah.. n-am observat.. rochia ta aduce mai mult a..

      -Harold! Vocea doamnei Sabina il întrerupe chiar inainte de a mă jigni. Te rog frumos să te controlezi. Lucky, nu ai de lucru? O întreabă pe tânără zâmbind de parcă nimic nu s-a întâmplat.

     Bun inceput..Harold.. imi spun mie, o sa fie distractiv.

     -Acum, spune aceasta așezându-se lângă mine pe canapea, aș dorii ca voi doi să lucrați împreună.

      -Da..acum..

      -Alia, dacă te-as ruga, o perioadă aș dori să îi devii secretara lui Harold.

       -Desigur, orice v-ar putea fi de folos, spun acceptând provocarea ce acum sta in fața mea, studiindu-mă încă de parcă i-aş fi făcut ceva rău.

      Acesta rânjește evident deranjat și părăsește încăperea. Eu încerc să nu bag in seama ieșirile lui dramatice o intreb pe dna. Sabina ce ar trebui sa fac azi.

     Dânsa mă ia de încheietura mâinii și mă conduce la etaj, unde îmi prezintă un birou spațios, chiar langa biroul nepotului său. 

      -Aici iți vei putea desfășura activitatea până in momentul in care voi putea să îți dau postul pentru PR.

    Biroul avea niste pereți albi, o mobila noua, aranjată intr-un stil modern, un covor alb, pufos poziționat in mijlocul încăperii si un geam de sticlă imens ce despărțea biroul meu de a lui Harry.

    Ii zâmbesc mulțumită de ceea ce mi-a oferit și părăsește camera.

     Harry butona tastatura laptopului intr-o veselie fiind prea captivat de acesta. Decid sa merg să îl intreb daca îi pot fi de folos in vreun fel.

    Intru zâmbind in biroul său, și îl întreb politicos cu ce l-as putea ajuta.

    Acesta mă ignoră total pentru cateva minute apoi ofteaza lung.

    -Sună și fă programare la un hotel cu o sală de peste 500 de persoane,  apoi ai această lista cu numere de telefon, sună-i pe toți și invită-i la evenimentul de săptămâna viitoare.

      -Acela fiind ..? Intreb lăsând propoziția in aer datorând confuziei mele.

        -Ai acolo toate detaliile, rostește apăsat.

      Imi dau seama ca nu prea are chef de conversație și il las singur cu treburile sale. Merg si eu sa termin ce mi-a dat de făcut. Desi sunt cam 450 de persoane invitate, sper sa termin repede.

                                 *

     După câteva ore de sunat persoane si trimis email-uri, vine ora prânzului. Harry nu s-a clintit o secunda de pe locul sau, l-am privit de cateva ori, pentru a-l studia.

    Ma ridic după ce am amorțit pe scaunul ala nenorocit, si ma indrept spre bucatarie. 

     Aici, Lucky, stătea comodă lângă mătușa sa, care pregătea ceva de mâncare. Miroase atât de bine, încât gem încet, iar cele două îmi observă prezența.

    -Bună.. voiam să..

    -Domnișoară Alia, haideți luați loc! Exclama bucuroasa bucătăreasa.

     -Nu, stați liniștită, voiam doar să vă întreb ce facem la ora prînzului?

     -Oh.. trebuie doar sa așteptați in biroul dumneavoastră, Lucky vă va aduce acolo mâncarea!

      -Vă rog, spuneți-mi doar Alia, nu sunt atât de bătrână să mă luați cu dumneavoastră, și totuși aveți o vârstă față de mine!

     Aceasta zâmbește larg și dă aprobator din cap, fixandu-mă cu privirea.

     -Bine.. atunci așteaptă sus, nepoata mea îți va aduce prânzul. Pregătesc..

      -Orice.. nu contează.. mulțumesc foarte mult! Spun și părăsesc bucătăria.

      Ce oameni politicoși și calzi.. mi-a pus Dumnezeu mâna in cap când am întâlnit-o pe dna. Sabina, toată lumea este de treabă aici.. mai puțin Harry.. dar o sa am eu grijă si de el.

      Ajung în fața ușii biroului său și bat domol, acesta își ridică privirea din telefon, și îmi face semn să intru.

      -Hei.. ai vrea să luăm prânzul împreună ? 

       -Nu, mersi, nu vreau să-mi stea mâncarea în gât.

    Răspunsul său răutăcios nu ma face să-mi pierd răbdarea, așa că mă apropii de el, și mă așez pe scaunul din fața sa.

    Mă aplec peste biroul său și mă apropii din ce în ce mai tare de acesta. 

   -De ce trebuie să te comporți așa urât cu mine?

    Spun când buzele mele sunt la 10 centimetrii de ale sale, iar privirile noastre se privesc intens.

    Acesta se ridică și el la rândul său, și se apropie mai tare de mine, acum putând să-i simt respirația mentolată.

   Când privirile noastre se privesc din ce in ce mai tensionat, un zgomot puternic se aude din spatele nostru.

    -Mă scuzați!