✔BTS Famous or In Love | KIM TAEHYUNG

Capitolul 3

Perspectiva lui Taehyung

"Halmeoni!" strig eu la vederea dragii mele bunici.

"Vai da ce mare te-ai facut dar și frumușel foc! Cred că toate domnișoarele se țin după tine. " îmi spune ea și mă trage de obraji așa cum fac bunicile mereu la vederea nepoților

"Ești sănătoasă? E totul bine? " o întreb eu

"Totul bine dragul meu, tocmai ce-ai alungat singurătatea bunicii"  spune ea în timp ce-și caută ochelarii

Halmeoni m-a crescut de mic deoarece ai mei erau mereu ocupați. Deabia la 15 ani m-am întors definitiv acasă.

"Ce-ai zice tu să-mi cânți cântecul ala pe care mi-l cântai la chitară când erai mic."  spune ea încântată

Când eram mic am învățat să când la chitara o singură melodie. Mi-aș dorii să învăț mai multe dar nu am această posibilitate după cum spuneam.

"Halmeoni... dar de atunci mi s-a schimbat vocea, s-a îngroșat, nu cred că aș mai reuși să cânt atât de bine. " 

"Nu contează, vreau doar să retrăim împreună niște momente frumoase că îmi e tare dor! " se ruga halmeoni de mine

Am dat din cap în semn că da, am ridicat chitara care era așezată lângă pat, loc de unde nu a mai fost luată de multă vreme și am început ușor să mângai cu delicatețe corzile acesteia. Am început să dau drumul glasului meu, surprinzător dar eram satisfăcut de propria voce. Era clar mult mai masculină acum, dar sună bine, iar eu aș fi cântat la nesfârșit.

"Băiatul meu talentat, îți mulțumesc mult... nu credeam că voi mai apuca vreo zi ca să te aud din nou" spuse halmeoni cu lacrimi în ochi

Mi-am luat bunica în brațe și am ținut-o strâns, era totul pentru mine.

"Nu poți irosi asemenea talent dăruit de Dumnezeu, Taehyung, trebuie să te duci să studiezi muzica! " îmi spune ea

"Crede-mă că aș face-o, dar într-o lume ca asta talentul are nevoie de mulți bani pentru a fi întreținut iar noi... nu putem. "

"Eu, părinții și frații tăi o să te susținem mereu, să nu uiți asta, bine? Te iubim mult."

" Și eu pe voi halmeoni... și eu pe voi! "

Perspectiva lui Shin

Părinții mei au zis că am timp să mă decid cu adevărat ce vreau până la ziua mea de 18 ani... adica până peste 3 luni. Mi-au povestit de înțelegerea lor și de ce ar trebui să-i fiu soție lui Kan.

Aparent dacă vreau să fiu o artistă trebuie să am o imagine publica impreuna cu Kan până când el v-a face 25 de ani și o să preia afacerea familiei.

Trebuie să fiu căsătorită cu el doar până atunci, apoi putem să o luăm pe drumuri diferite... dar totuși, sunt 4 ani în care ar trebui să zac nefericită doar pentru ce? Faimă? Merita oare totul? Adică multe se pot schimba până atunci și chiar nu vreau să-mi distrug viața așa... dar e singura mea șansă... oh nu știu ce sa fac! Aceste gânduri nu mă lasă să dorm, iar eu mâine trebuie să merg la liceu ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Trebuie să dormi Shin... ai timp să te gândești 3 luni la asta... doar dormi, faima și viața amoroasă mai pot aștepta.

Perspectiva lui Taehyung

Am ajuns mai repede astăzi la scoală așa că am profitat și am mers în sala de muzică unde era plin de instrumente. Eram fascinat cat de unic era fiecare în parte, voiam să le încerc pe toate dar pe unele nici nu știam sa le țin în mână. Până la urmă am ales chitara și am început să cânt cântecul de ieri. M-am lăsat dus de val și de melodie că nici nu am realizat că nu mai eram singur acolo.