11. Minciuna

132 4 7
                                    

"X: Buna, frumoaso! Ce faci?"
Filip: Cine te cauta la ora asta, iubito?(razand)
  Isi arunca privirea spre telefon insa Ioana bloca ecranul si il baga in buzunar.
Ioana: E Dana.(zambi). Ma intreba daca vin maine la facultate.
Filip: Cine e Dana?
Ioana: O colega de la facultate. Stia ca nu am venit astazi si ma intreba daca maine vin.
Filip: Aa, ti-ai facut o prietena....Foarte bine,iubita mea.(o pupa pe frunte).
Ioana: Da. Momentan e singura de treaba de acolo. Chiar daca e bogata, nu are fite ca altele.(gandul zburandu-i la Sara si la amenintarile de ieri). Ăăă, e cam tarziu si maine ma trezesc devreme. Merg la culcare.
Filip: Ok, iubirea mea.(o saruta scurt pe buze). Noapte buna!
Ioana: Noapte buna!(se intoarse spre casa)

Povesteste Ioana
  Intru in casa si mama deja doarme. Trec pe la ea in camera si o pup pe frunte apoi merg in camera mea. Ma schimb de haine si ma bag in pat. Ceva ma face sa iau telefonul si sa raspund acelui mesaj si cum ma asteptam , era Andrei. "Andrei, iubirea vietii tale" asta a fost raspunsul lui la intrebarea:cine esti?. Pfff....cine se crede baiatul asta? Auzi, iubirea vietii mele. "Stai calm, baiatule, ca am iubit si el e iubirea vietii mele" ii raspund si blochez ecranul telefonului si ma bag la somn. Am mai auzit telefonul bipaind de cateva ori pana am adormit dar nu am mai raspuns. Nu merita bagat prea mult in seama.

Povesteste Andrei
"Stai calm, baiatule, ca am iubit si el e iubirea vietii mele" asta e raspunsul ei. Crede ca daca mi-a zis asta, o sa ma descurajeze? Nu,nu,nu. Cu iubit sau fara, fata asta ma intereseaza si mult. Nu stiu ce are , dar vreau sa fie a mea. Si a mea va fi. Tastez repede "Asta ramane de vazut, frumoasa mea" si il trimit. Astept cateva minute , dar nu mai primesc niciun raspuns. Ii mai trimit un mesaj scurt , dar tot fara raspuns. Probabil a adormit.

Sara(uitandu-se urat la el cu mainile incrucisate): Sa inteleg ca e mai interesant telefonul decat eu , iubita ta. Cu cine vorbesti?
Andrei(baga telefonul in buzunar): Cu nimeni, iubirea mea.(se ridica si dadu sa o sarute insa ea intoarse capul). Te-ai suparat?
Sara: Tu ce crezi? De cand am venit la petrecere, stai numai  cu ochii in telefon. Cine e? Ăă?(ridica tonul). Cum o cheama? E taranca aia de e colega cu noi la facultate?
Andrei: Nu e nimeni si mai ales urata aia. Stii ca doar pe tine te iubesc. Fata aia nu ma intereseaza.(se uita seducator in ochii ei)
Sara: Mor cand te uiti asa la mine.(zambi si ii dadu un sarut). Jura-mi ca aia nu inseamna nimic pentru tine si ca doar pe mine ma iubesti.
  Andrei o lua in brate, o saruta usor pe gat si ii sopti tinand degetul aratator incrucisat cu cel mijlociu fara ca ea sa vada.
Andrei: Doar pe tine te iubesc. Fata aia nu inseamna nimic.
Sara(bucuroasa, furandu-i un sarut): Te iubesc.
Andrei: Si eu te iubesc.
Sara: Merg la fete.(pleca)
   Andrei merse zambind la masa cu bauturi si isi puse un pahar de whisky.
Cristi: Cu ce ai mai minti-o acum pe Sara? Te-am vazut cand ai incrucisat degetele.
Andrei: Eee, prietene, se vede ca ma cunosti.(razand)
Cristi: Normal. Nu sunt eu prietenul tau cel mai bun?
Andrei: Ba da.
Cristi: Ia spune, ce pui la cale?
Andrei: Mi s-a pus pata pe o fata, e in primul an cu Sara. E frumoasa si arata traznet.
Cristi: Uuu, vreau si eu sa o vad.
Andrei: O sa o vezi maine. Dar sa nu cumva sa mi-o furi.(rase)
Cristi: Nuu, frate. Cum sa crezi asta? Mereu am impartit gagicile cand nu era ceva serios, dar dupa fata ta, ti s-a pus pata rau pe ea.
Andrei: Rau de tot. Nu ma opresc pana nu va fii a mea. Ma respinge ea acum, dar va fii a mea.(zambi in coltul gurii si dadu peste cap paharul cu whisky).

Povesteste Ioana
"Asta ramane de vazut" si "noapte buna, ingeras frumos" sunt mesajele care mi le-a trimis Andrei aseara dupa ce am adormit. Cine se crede tupeistul asta? Crede ca eu o sa renunt la Filip ca sa fiu cu unul ca el? Asta nu se va intampla. Eu il iubesc pe Filip si cu el vreau sa fiu toata viata. Blochez telefonul si ma pregatesc pentru facultate. Merg la baie, apoi ma imbrac intr-o pereche de blugi si o camasa alba, imi pieptan parul si il las desfacut, ma machiez putin, imi iau sandalele in picioare si ies la bucatarie , unde mama mea ma asteapta cu cafeaua pregatita.
Carmen: Buna dimineata, scumpo.
Ioana(pupand-o pe crestet): Neata, mamica mea frumoasa. Ce faci?(se aseza la masa)
Carmen: Uite am fost de am dus hainele si cu banii primiti am achitat datoria la magazin.
Ioana: Si nu mai avem niciun ban , asa e?
Carmen: Au mai ramas cativa.
Ioana: Ce bine! Trebuie sa mergi sa faci niste analize.
Carmen: Pentru?
Ioana: Mama, ieri ti-a fost rau. Vreau sa faci niste analize ca sa stim ca nu ai nimic grav.
Carmen: Scumpo, am fost doar putin obosita. Dar mi-am revenit. Sunt ca noua azi.(zambi larg)
  Ioana o privi in ochi neincrezatoare.
Ioana: Sigur?
Carmen: Da, draga mea. Te-am mintit eu vreodata?
Ioana: Nu. Dar imi fac griji pentru tine. Nu vreau sa patesti nimic. Daca si tu patesti ceva, eu mor.(incepu sa planga)
Carmen: Nu plange, scumpo.(ii sterse lacrimile). Nu o sa patesc nimic. O sa fim mereu ca si pana acum:eu si tu.(o lua de mana)
Ioana: Te iubesc mult, mamica mea frumoasa.(ii pupa mana)
Carmen: Si eu, scumpo.(o pupa pe frunte).
Ioana: Ăăă, cat ai fost plecata nu ai vazut nimic ciudat prin cartier?
Carmen: Ciudat? Adica ciudat?
Ioana: Ăăă, nimic. Lasa! Prostii de ale mele.(se ridica,isi lua geanta si o pupa pe crestet). Plec ca altfel intarzii.(fugi pe usa afara)
Carmen: Ai grija!(striga in urma ei)

Povesteste Ioana
Inseamna ca nu a aflat ca s-a intors Paul. Ce bine! Poate a plecat. Mai bine! Nenorocitul ala nu poate sa ii faca decat rau. Asaa..trec repede pe la atelierul lui Filip ca sa il sarut si sa ii urez o zi frumoasa, apoi plec spre facultate, unde ma intalnesc cu Dana care cum ma vede ma ia in brate.
Dana: Sa nu te prind ca m-ai lipsesti de la facultate. Mi-a fost dor de tine.
Ioana: Gata, sa traiti! Nu mai lipsesc.(ridic serioasa mana in aer ca sa promit, apoi incepem amandoua sa radem)
Dana: Vorbesc serios ca ti-am simtit lipsa.(o lua de brat si au intrat in facultate). Si nu sunt singura. Si Andrei(rosti numele in soapta) ti-a dus dorul.
Ioana: Andrei(rosti numele in soapta) nu ma intereseaza. Eu am iubit , ti-am spus.
Dana: Da, eu stiu ca ai iubit, dar el nu.
Ioana: Ba da, stie. I-am spus aseara.
Dana(se opri pe loc si se uita mirata la ea): Te-ai vazut cu el? Aoleu, daca afla Saraa....
Ioana: Nu,nu m-am vazut cu el. Calmeaza-te. I-am dat mesaj. De fapt, el mi-a dat primul mesaj. Nu stiu de unde are numarul meu. Nu i l-ai dat tu, nu?(se uita suspicioasa la ea)
Dana: Cine? Eu? Nu, nu...nu stiu cum a facut rost de el.(ridica din umeri).
Ioana: Sigur? Danaaa?
Dana(se uita la ea): Sigur. Nu i l-am dat eu. Poate l-a obtinut de la secretariat.
Ioana: Cat tupeu a avut! Nesimtitul! Si ce crezi? Mi- a dat mesaj fix cand eram cu Filip.
Dana: Si Filip ce a zis?
Ioana: Nimic, i-am zis ca esti tu. Si m-a crezut. Dar ma simt prost ca l-am mintit.
Dana: Ee, o minciuna nevinovata nu a facut rau niciodata si e buna din cand in cand decat sa ranesti persoana de langa tine cu adevarul.
Ioana(cazu pe ganduri): Da , asa e.(si brusc ii fugi gandul la sarutul cu Andrei)

Povesteste Ioana
  Mda, deja l-am mintit de doua ori. Pentru ca si faptul ca nu i-am zis de sarut tot minciuna e. Mm, de fapt aia e ascundere, dar tot minciuna e. In fine...nu am de gand sa il mai mint. Pierduta in gandurile mele, nici nu am observat ca ajunsesem in sala de curs si ca venise si profesorul.

Dana: Poate incepi sa scrii....(dandu-i un ghiont).
Ioana: Ăăă...da.(scotandu-si caietul si incepu sa scrie)
 


























"Scopul scuza mijloacele" Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum