kim taehyung
am tresărit atunci când vântul rece se izbi de sufletul
mi-aș fi dorit ca voi să fiți aici
și să mă îmbrățișați.
dar.
dacă m-ați îmbrățișa acum,
ar fi doar mai rece deoarece
inimile voastre reci ar atinge-o
pe a mea.
am inspirat adânc,
apoi am lăsat aerul să îmi iasă din plămâni cu un oftat.
melancolia
îmi învăluiește corpul.
am atins obicetul rece și nepătat.
obiectul care îmi va aduce fericirea.
cred.
după ce voi adânci obicetul în stomacul meu,
voi fi fin nou fericit?
poate...
pentru că vă voi vedea pe toți, nu?
vă voi vedea zâmbind, așteptându-mă.
așteptându-mă pentru a alerga spre orizont împreună.
luându-ne de mână.
am zâmbit la acel gând.
am privit soarele ce apunea în fața ochilor mei.
am respirat adânc.
inspiră...
expiră...
inspiră...
la ultima suflare am înfipt lama cuțitului în abdomenul meu.
simțeam sângele curgând-mi pe brațe.
îmi simt corpul mai slab decât înainte.
am zâmbit.
