Capitolul 5

18 1 0
                                    

Dar m-am decis......
Eu- Da
El- Mă ia strins într-o îmbrățișare. Te iubesc! Îmi șoptește incet
Eu- Și eu
Se aude o muzică lentă iar el ma invita la dans
El- Pot invita această domnișoară la un dans?
Eu- Desigur
Mă ia de mînă și mergem în mijlocul camerei unde toti dansau.
Ma strins la piept și ne mișcam pe ritmul muzicii. După ce se termină dansul vine Ana linga noi

Petrecerea sa sfirtit
Neam luat larevedere de la Ana și  am chemat un taxi .
Am esit afara din casă iar taxiul deja ne aștepta , venise foarte repede, chir mam mirat.
Urcăm în taxi și acesta pornește. Daniel sa culcat pe umarul meu și cred ca a adormit Mergem de 20 de minute și nu am ajus dar nu trăiam chiar atît de departe. Mi-am zis ca trebue sa intreb pe barbatul ce conducea masina.
Eu- Pe unde suntem?
El- Pe drum
Eu- Unde anume!?
El- O sa vedeti cînd o să  ajungem.
Eu- Opriți mașina!
El- Nu
Eu- Lăsaține să ieșim
Il trezesc pe Daniel
Eu- Daniel trezește, avem o problema
El- Ce sa întîmplat iubito
Eu- Nu știu unde suntem, iar taxistul nu vrea să oprească.
El- Poftim? Dar ce naiba. Opriti odata, unde suntem?!
Taxistul- Veti afla curind
Masina opreste brusc.
Ușile se deschid iar cineva mă prinde de mînă și mă trage afară din mașină . Îl  văd și pe Daniel eșind, dar este prins și ținut de doi bărbați îmbrăcați în negru.
Eu- Daniel!
Abia ca zic acest cuvint ca bărbatul ce ma tinea mă trage într-o casa din spate iar Daniel ramane afară. Ma aruncă într-o cameră întunecată. Nu vedeam aproape  nimic. Bateam in ușă dar fara folos!
- Lăsațimă să ies, Daniel Ajutor!!! Am inceput sa plîng, ce sa fac nustiu unde sunt, unde e Daniel, ce a patit. Eram cufundata in ginduri cind usa se dedchise si cineva intra in camera si il trinti pe Daniel jos apoi repede ieșise și inchise ușa. Merg repede spre el. Avea hainele de  sînge, lau bătut nemernicii.
Eu- Daniel esti bine?
El- Da , scumpo nu-ți fă  griji, este suportabil, tu esti bine?
Eu- Da, dar ce inseamna asta? Unde suntem? Cine sunt acestia?
El- Presupun ca sunt oamenii tatei.
Eu- Doamne, ce facem, cum scăpăm?
El- Nu stiu dar gasim noi o soluție.
Am inceput sa căutăm prin camera ceva ce near putea fi de ajutor dar nu era nimik inafara de un pat. La ajutat pe Daniel sa se ridice si sa se culce in pat. Si astfel asteptam ce va fi mai departe.
Deschid ochii si vad ca usa se deschide si in camera intra un barbat. Se aprinde lumina.
Daniel- Tată!? Tu ești?
El- Da fiule.
Daniel- Dar ce se întîmplă? De ce mai adus aici?
El- De ce? Inca intrebi de ce? Tiam zis sa fii partenerul meu, tiam povestit totul iar tu ai fugit! Ceedeai ca nu o sa te gasesc? Nu vreau sa risc sa se afle totul!
Daniel- Dar tată nu vreau sa muncesc astfel. Nu voi spuen nimic nimani! Pe cuvînt!
Ma uitam nedumerita la ei doi dar nu putam zice nimic, imi era frică
El- Nu pot să am incredere în tine și cinei ma rog fata asta? Ceva mai bun nu ți-ai putut găsi?
Daniel- Nu te lega de ea!
El- De ce? Nu cumva te-ai îndrăgostit ?
Daniel- Tata, termina!
El- Bine!
Iese din cameră și trînteste ușa. Nu au trecut nici citeva secunde ca intra inapoi un baiat. Închide repede ușa și se uita prin camera întunecată. Cînd ma observă se apropie de mine. Ma priveste atent. Mam speriat. Brusc deodata intinde mîna.
El- Salut! 
Eram confuză
Eu- Bună zic eu dindui mîna. Cine ești ?
El- Sunt Alex!
Daniel- Alex, chiar tu ești?
El- Da
Daniel- Dar tu ce cauți aici?
El- Lucrez cu Tata!
Daniel- Dar de ce?
El- Nu am avut de ales asa cum nici tu nu ai?
Eu- Adică nu are ?
El- Pai fiți siguri că de aici nu scăpați. Fara ajutor desigur!
Eu- Dar de unde gasim ajutor la naiba?! Ce sa facem?
El- O să vă ajut eu!
Daniel- Dar de ce sa ne ajuti!
El- Pentru ca esti fratele meu, logic! Si nu pot să-i las să-și bată joc de voi! Acum ascultațimă. Voi trece pe la voi in 2 ore. Atunci, aproape toti vor fi plecati dar ascultațimă atent. Va trbui sa stati in liniste pina atunci altfel vor veni și nici nu vreau să-mi închipui ce var putea face. Aveți noroc că sunteți încă vii! Acum odihnițivă. Ne vedem degrabă. Alex plecă in grabă spre ușă iar noi ramasesem in așteptare.
Mam culcat lîngă Daniel și lam îmbrățișat. Imi era greu sa il văd in starea asta.
Deodata el sopteste ceva dar nu il aud prea bine
- Scuze, nu am înteles.
- Îmi pare rău, ca suntem aici, e totul din vina mea, de ce nu am aceptat oare propunerea tatei! Și de ce am venit in seara aceia anume la tine. Suferi din cauza mea. Imi pare foarte rau!
- Nui nimic, și în plus dacă nu ai fi venit nu ne-am fi cunoscut. Vom trece peste asta  împreună.
- Esti cea mai minunată  persoană  din viata mea. Să știi ca te iubesc enorm de mult
- Și eu.
Fiind așa îmbrățișați am adormit. M-am trezit  cînd ușa sa deschis. Era Alex, a venit totuși.
- Hei porumbeilor trezirea e timpul să plecăm. Dar trebuie să  fiți foarte atenți tata a lasat un om de paza. Acum doarme dar trebuie să fim atenți să nu îl trezim.
- Bine, zic eu trezindul pe Daniel.
- Hei scumpule e timpul să ieșim de aici!
- Oh, Bine dar va rog să mă ajutați un pic să mă ridic.
Dupa ce l-am  ridicat pe Daniel am pornit spre ușă și ne straduiam să ne mișcăm cît mai incet sa nu trezim paznicul.  Cînd în sfîrșit am ieșit pe ușă am tras aer adinc in piept fiind fericita ca am trecut peste asta!
Alex a chemat un Taxi iar noi neam urcat si am plecat spre casă........



Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Dec 27, 2018 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Daniel OrmanUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum