She's such a pain!

Capitolul 1

"Dobitocule!" strig incercand sa nimeresc geamul cu perna. "Da, binenteles,cand m-ai trezit ai tacut din gura. Multam pentru nimic!"urlu si mai tare in speranta ca o sa ma auda.

Scuze daca deja am facut impresie proasta. Numele meu este Brook Monroe. Am aproapte 17 ani si vin din California,locul unde m-am nascut si am copilarit.Lucru marunt despre mine:nu ma treziti daca vreti sa mai traiti!

"Brook,te-ai trezit?! O sa intarziem din prima zi!"spune un ton suparat,care orice om normal la cap l-ar interpreta ca al mamei,dar nu. Ea e minunata mea sora!

"Stii cand ne-am mutat in Londra,FARA PARINTI,am sperat  la petreceri,betii,baieti si iar de la capat!"strig nervoasa.In momentul urmator tipa bruneta cu ochi caprui,inalta si mult mai frumoasa decat mine,intra pe usa cu o fata usor perversa.

"Vin si alea,stai linistita!" zice facandu-mi cu ochiul.Doamnelor si domnilor,aceasta este sora mea mai mare cu fix 11 luni,stiu,e ciudat.Numele ei este Faith si desi la prima vedere pare o dulceata de fata, nu este asa.Tot ce-i trebuie e sa o enerveze cineva si devine o scorpie cu toti cei din jur, mai putin eu,evident.

"O sa fiu gata in 15 minute."spun facand-o pe Faith sa iasa din camera mea.M-am ridicat din pat in speranta ca ma voi putea tine pe picioare dupa un zbor de 12 ore. Directia mea a fost direct baia,simteam nevoia de un dus.Imediat ce am intrat in cabina si am dat drumul la apa, am simtit cum picaturi reci ca gheata in relaxeaza toti muschii,ceea ce spre deosebire de alte persoane pe mine nu ma deranjeaza.Am potrivit apa, spalandu-mi tot corpul. Inca ma simteam murdara dupa drumul lung,desi aseara cand am ajuns am facut o baie de 2 ore.Norocul meu ca eu si sora'mea avem bai diferite, altfel nu stiu ce m-as fi facut. Odata cu terminarea dusului mi-am sters corpul cu un prosop mare, calduros si,roz.Da, culoarea mea preferata e roz,dar asta nu inseamna ca sunt o pitipoanca.Mi-am intins putin parul,acesta fiind deja intins de seara precedenta. A urmat provocarea dulapului. Desi in California aveam un dulap de 4 pe 3, inca nu am primit toate valizele, asa ca trebuie sa ma multumesc cu ce am. Am scos din dulap o pereche de blugi roz pal,o bluza alba din panza, usor larguta si o geaca de piele tot alba,machiajul fiind unul simplu, constand doar in rimel si lipgloss.Am iesit din camera si am coborat la parter. Penthousul asta era atat de mare, incat mi-era frica sa nu ma pierd ,Doamne fereste, prin el. Faith era gata si ea, tinuta ei fiind una total diferita avand in vedere ca ii placea sa fie putin mai eleganta decat mie, si sa poarte rochii si fuste.Yac,chestiile alea ar trebuii sa fie interzise.

Am ajuns in bucatarie unde Faith deja isi terminase micul dejun asa ca am hotarat sa mananc doar un mar.

"Hei, esti gata?"intraba din stanga mea Faith.

"Da, mai trebuie sa ma incalt si sa-mi iau geanta.".Am pornit catre hol unde ma asteptau botinele mele negre Gucci si o geanta Chanel de aceeasi culoare.

In fata hotelului ne astepta deja o masina pregatita sa ne duca la noul liceu privat. Cred ca am omis faza cu privat. Da, desi parinti ne-au lasat sa ne mutam singure ,pe alt continent , au simtit nevoia sa fim controlate de cineva, deci au decis sa ne inscrie la un liceu privat,perfect,ha?!Drumul nu a fost foarte lung, mama fiind inspirata sa ne aleaga un hotel apropiat de scoala, cred. Imediat ce am coborat din masina am dat peste o mare de elevi,fiind multumita sa vad ca nu exista uniforme. Desi exista o poarta imensa,serios, nu glumesc, chiar era imensa, curtea din fata parea foarte mica, probabil acest lucru datorandu-se faptului ca erau peste 500 de elevi deja aduna-ti,pregatindu-se de discursul directoarei.

"Eu ma duc la cei din ultimul an. Te descurci,nu?"intraba Faith nerabdatoare.

"Mda, o sa fiu ok."

"In regula, ai grija!" spune fugind spre cei din acelasi an cu ea. Norocoasa,desi doar cu 11 luni mai mare ca mine, ea a fost data mai devreme la scoala. Cateodata ma gandesc ce Dumnezeu a fost in capul mamei cand si-a tras-o cu tata dupa 2 luni de la prima nastere. Gandurile mele au fost intrerupte de o voce suava a unei femei asezate in fata unui microfon. Era foarte eleganta,fiind imbracata intr-un costum albastru inchis si cu parul prins intr-un coc frumos aranjat.

"Buna dimineata,elevi! Eu sunt directoarea,iar numele meu,pentru cine nu stie, este Janette Wonde." spune, apoi urmand un discurs destul de lung la care nu am fost atenta ,dar din cate am inteles de la o fata cu un an mai mica ca mine,e acelasi discurs pe care in tine in fiecare an la inceputul scolii.Dupa terminarea acestuia,directoarea,o doamna pe la 40 si ceva de ani, ne-a invitat in clase, listele fiind afisate la intrarea in scoala, pe un panou, special pentru boboci si cei transferati.

Clasa mea era in aripa de est ,pe cand a lui Faith in aripa de vest. Superb eram la o mila departare.Dupa ce am trecut pe la secretariat, de unde am primit cartile,orarul si cheia dulapului meu, am pornit usor nesigura spre clasa unde se tinea prima ora, mai exact ora de limba franceza.Dupa multe incercari de a nimeni clasa,am reusit, intr-un final ajungand la clasa care era in aripa de sud a liceului. Cand am intrat in clasa, ora deja incepuse, un zambet aparand pe fata profesorului batran cand m-a vazut.

"Clasa,ea este Brook Monroe,si va fi colega cu voi in urmatori ani. Purtati-va cum trebuie!"spune profesorul pland si totusi cu o privire amenintatoare,probabil nevrand sa ma sperie."Draga mea, locul tau e acolo." spune si-mi arata cu degetul un loc la fereastra fix langa o tipa nepasatoare,care totusi era foarte frumoasa,parul ei blond dandu-i un aer atat de retro.Ma asez la locul meu evitand privirile curioase si perverse ale baietilor,si sa getile pline de ura si invidie a fetelor din aceasta clasa.

"Hei, eu sunt Emma,dar toata lumea imi spune Em." zice tipa blonda de langa mine,in timp ce profesorul isi incepuse deja lectia lui plictisitoare."Ai fost o aparitie, nu gluma. Nu am vazut-o de mult pe Amber atat de agitata."spune aratandu-mi o fata inalta cu par auriu."Ea se crede regina pe aici."

"A,deci ar trebui sa ma feresc de ea sau ce?! spun sarcastica.

"Nu, ar trebui ca noi doua sa-i facem viata un iad,e o tarfa."

"OK asa. "Spun chicotind si batand palma pe sub banca cu Emma.In acel moment isi facu aparitia el,un tip perfect din cap pana in picioare.

"Cine e?"o intreb in soapta pe Emma.

"Oh,l-ai observat deja.El e Max Stewart. E frumos, dar ingamfat si foarte nesimtit daca nu te cunoaste. El impreuna cu Adam , Edward si Lewis,care inca nu a aparut, sunt cei rai de pe aici,nu o companie pre buna,desi arata ca niste ingeri toti."

Asa era. Erau toti frumosi,si bine facuti.Genul de baiat la care toate fetele viseaza .Ora s-a terminat repde , eu cu Emma ramanand in urma. 

"Oh,prospaturi."spune un tip inalt si brunet,aratand spre mine.

"Da,Adam ,probleme?! Ai grija, e colega mea de banca."spune Emma usor protectiva ,dar in acelasi timp zambindu-i usor sarcastic baiatului din fata noastra.

"Hei,hei,hei,usor mama felina ,vrem doar sa o cunoastem,spune celalalt tip,care aparent era Edward.

"Eu sunt Brook. Ne-am cunoscut,acum pot sa plec?!",spun pe un ton destul de sever.

"OO,suntem tupeiste"se aude o voce ragusita din partea cealalta a clasei.

"Da mama, am crescut si eu> spun ironica facand-o pe Emma sa chicoteasca.

"Hei,ai grija."spune baiatul din  partea cealalta a clasei pe care cand s-a apropiat ,l-am recunoscut ca fiind Max.

"Sau ce?"spun deja nervoasa.

"Hai Max,las-o in pace! spune Adam evident ingrijorat de apropierea mult prea rapida a lui Max dde mine.

"Uite ce e,piticanie, daca vrei sa supravietuiesti acestui an,in sugerez sa iti tii gura aia inchisa,altfel,s-ar putea sa ai de-a face cu mine."spune Max pe un ton dur si evident nervos.

"Uite ce e ,bruta. Daca ai de gand sa ma ameninti, nu ai decat,ma doare fix in cot de tine si ce spui tu, oricum nu cred ca am de gand sa vorbesc prea mult cu tine, deci pastreaza-ti replicile pentru cineva caruia chiar ii pasa."spun dandu-mi parul pe spate si luand-o pe Emma de brat in timp ce paseam inafara clasei.

"Tu ai inebunit?! " intreaba Emma evident speriata.

"Nu. De ce?!"

"Nimeni nu l-a mai enervat atat de tare pe Max din prima, chiar vrei sa o patesti?!"

"Nu, dar nici nu ma voi lasa calcata in picioare de un baietel cu probleme mintale."spun sincer facand-o pe Emma sa rada.Ceva imi spune insa ca nu o prea amuza situatia, si sincer, chiar nu-mi prea pasa.

Dragilor, va multumesc mult ca a-ti inceput sa-mi cititi povestea,sper sa o cititi in continuare :*