SECRETARA - ( În curs de corectare )

Capitolul 18

Dupa o noapte alaturi de copiii sai , carora le-a dus dorul atat de mult , Marius se pregateste pentru a merge la birou . Avea mult de lucru . Dimineată trebuia sa rezolve cateva minoritati in niste dosare apoi avea 3 intalniri cu clientii dupa care urma sa sfarseasca ziua la tribunal . Isi facuse programul in asa fel incat sa ii ramana mai mult timp pentru el si copiii . Planuisera sa mearga in mall inainte de a se pregati pentru aniversarea finei sale .

Adrian si Roxana ajunsera in cele din urma la birou in ciuda traficului ingrozitor unde s-au si intalnit intamplator . Roxana claxona o masina din fata ei care era la semafor si care nu se misca de pe loc cu toate ca era culoarea verde . In masina era Adrian care , dupa ce vazuse persoana care il claxona , scoase capul pe fereastra si , zambind , ii facu semn , cu mana ca urma sa mearga inainte .

-Imi pare rau ca v-am claxonat . Spuse Roxana intrand alaturi de Adrian in lift .

-Nu face nimic . Observ ca v-ati hotarat sa ramaneti in firma . Imi pare bine ca vom colabora .

-Si mie .

Deschizandu-se usile liftului , Roxana tresari vazand un chip pe care il cunoaste foarte bine . Nu se schimbase deloc . Aceeeasi postura , acelasi abdomen bine facut , acelasi par carunt si de culoare neagra , aceeasi ochi albastri . Roxana simti cum incep sa i se inmoaie picioarele si puse mana pe Adrian sa se poata sprijini . Acesta nu spuse nimic . Roxana privea indelung si analiza barbatul din fata ei , care , la auzul clinketului liftului , se intoarse cu fata catre ei pentru a vedea cine ajunse la birou .

Nici Roxana nu se schimbase prea mult . Nu se ingrasase dar ii aparusera cateva riduri in lungul ochilor , in ciuda eforturilor ei si a orelor pierdute in salon . In prima faza Marius se uita socat la persoana din fata lui , apoi incepu sa o examineze treptat pana cand in sfarsit putu sa rosteasca cateva cuvinte .

-Roxana ? spuse Marius cu o voce putin ragusita si tremuranda , care si-o redresa dupa asta .

- In persoană . spuse Roxana care isi reveni dupa socul avut , si care cobora treptele din usa liftului , dar se opri in dreptul acesteia .

Marius nu stia cum sa procedeze . Nu putu sa reactioneze in niciun fel . Pe de o parte vru sa o ia in brate si sa nu ii mai dea drumul , dar pe de alta parte simti ca ceva il tine sa faca asta , ceva din trecut , poate toata situatia in care se afla de cand a plecat . Nu stia daca mai simte ceva pentru ea , poate doar iubire ca intre cunostinte sau poate ca ii placea frumusetea deoarece , intradevar , Roxana intorcea capul tururor barbatilor care o vedeau .

- Ce .... ce cauti aici ? Spuse Marius balbaindu-se .

- Lucrez aici .

- Aha .

-Eu ma retrag . Roxana , te descurci tu avand in vedere ca ai mai lucrat aici . Spuse Adrian care pleca spre biroul lui .

- Noi doi avem multe de vorbit . Spuse Marius

- Asa e . Trebuie sa lamurim lucruri din trecut ca sa ne putem trai prezentul .

- Atunci ne vedem intr-o ora la cafeneaua de jos . Bine ?

- Daca ma invoiti , bine . Spuse Roxana putin ironica si schițând un mic zâmbet pe față.

-Nu e timpul de ironii ! Spuse Marius serios.

Dupa ce Marius plecă in biroul lui , Roxana incearca sa isi reaminteasca lucruri , despre ce trebuia sa faca inainte , despre ce trebuie sa faca acum , privea de jur imprejur pentru a gasi lucruri , pentru a vedea ceva noutati in biroul care de astazi devenise al ei . Cu toate ca se straduia sa fie atenta la ce are de facut , gandurile ii ajungeau in cele din urma la ... Marius . Se gandea la ce ii poate spune avand in vedere ca a chemat-o la cafenea . Stia ca nu i-a cazut bine ideea ca ea s-a intors si credea ca ii va cere sa plece . Pe langa aceste ganduri ii tresareau amintiri , amintiri care nu i-au dat pace Roxanei niciodata de cand a plecat din Bucuresti .