Capitolul 4 - Tăieturi

443 64 19
                                    

                                                   ” T Ă I E T U R I ”

C A P I T O L U L 4 .

  ” Bună Keep,

   Sunt foarte tristă, au trecut 8 ani de când sunt pe stradă și nimeni nu mi-a arătat un pic de afecțiune. Nu știu cât voi rezista, inteționez să mă sinucid. Cred că aș face un mare bine pământului, cu un om fără speranță în minus.

   Știi ce am făcut? M-am tăiat, a fost un sentiment nou, mă simțeam lejer și pot să jur că mă face să mă simt bine văzându-mi cicatricile la mâini. Nu simt durere, parcă nu ar fi fost tăieturi acolo ci doar un tatuaj care provoacă mici furnicături pe pielea mea catifelată.

   Poate te enervez în acest moment, dar îmi lipșește acel băiat, a fost primul care mi-a furat îmbrățișarea și care m-a făcut să rămân confuză. Încă pot să îi simt parfumul lui de care nu m-aș sătura. Mereu îl simt și chiar sper să se întoarcă.

   Nici măcar numele său nu-l știu, și nu mă caută oricum. A fugit ca restul de oameni. Este mai bine singură, numai tu ai intrat în viața mea și sper că așa o să rămână. Sincer nici nu știu ce să îți mai spun, totul e negru și sumbru, ca un corb.

   Sper să îți scriu cât mai curând, desigur dacă voi avea nevoie. Să nu mă uiți Keep, tu ești prietenul meu plasat într-o hârtie fără viață.

Îmi las ușor jurnalul din mână, lăsând-ul să cadă în gentuța făcută de mine din nuiele subțiri pe care am învățat să o fac de la o femeie cu suflet bun, dar care din păcate nu mai se află printre noi. A fost dureroasă aflarea veștii, dar a trecut încet lăsând și mai mult gol. Ea singura persoană care a fost drăguță cu mine și pe care nu o voi uita.

Lacrimi ușor îmi cad pe obrajii mei fără pic de rușine. Mi-au fost luate persoane la care țin enorm, și nu au fost puține. Am dus lipsă de multe dar nu m-am văitat, nu am încercat să primesc mila cuiva, am fost puternică și am luptat pentru mine și pentru persoanele mele iubite.

-  Ți-a fost dor de mine? -mă întreabă cineva de lângă mine, vocea lui era tare și impunătoare, puteam să jur că am mai auzit acea voce undeva, dar nu știu unde.

A N U N Ț . 

Mulțumesc enorm celor care mă sprijină, și care sunt alături. Și nu-mi vine să cred că am ajuns pe un asemenea top. Nu visam așa ceva vreodată.

Sper să vă placă, și să vă bucurați de carte. 

                                xoxo.

Venuto Al Mondo ( nu citiți, necesită multă editare)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum