Atunci când toți își luau din cuier gecile sau hanoracele sau ce naiba mai aveau ei, atunci când elevii de serviciu, cei mai nenorocoși oameni ai acelei zile, au sunat pentru ultima oară din clopoțel în acea zi, atunci când profesorul a ieșit din clasă cu ,,domnu' catalog“ și cu arătătorul de geografie, atunci când norii de furtună se învălmășeau care mai de care pentru a acoperi cât mai bine zenitul, atunci când soarele s-a înecat complet în marea de nori, atunci când primul picur de ploaie a atins betonul, făcându-l pe el să-și dorească să fi luat cu el o umbrelă, exact atunci a coborât și el treptele școlii, ieșind prin ploaie, având sentimentul că nu ar trebui să meargă cu transportul școlar spre casă, deși nu putea merge nici pe jos.
Microbuzul era în curtea școlii, așteptând să urce toți elevii de la primele trei stații, mai cu seamă așteptându-l pe el. A urcat și el în microbuz, așezându-se pe un scaun la întâmplare. A evitat contactul vizual cu restul colegilor de clasă. Era mult prea ,,mândru” de ascultarea de la geografie.
<< — Dă-mi niște exemple de peninsule!
Trase aer în piept. Știa că ascultarea urma să fie un dezastru. Presimțise asta de când se trezise. Își drese vocea și zise încetișor:
— Peninsula Sinaia...
— Sinai!
O dăduse în bară.
— Peninsula Arhaică... spuse știind că nu e bine; denumirea corectă îi stătea pe limbă.
— Arabică!
— Peninsula... Dochia.
— Indochina! Spune niște munți.
Ce bine că monarhia asigura hărți în toate clasele fiecărei școli!
— Munții Altar.
— Altai!
— Munții... Țăruș!
— Taurus.
De primele două ori a reușit să tragă cu ochiul la harta de pe perete. A treia oară nu...
— Munții... Munții Munți...
— Mai spune un munte.
Trebuia să-și pună la încercare ,,vastele“ cunoștințe de geografie. Harta nu-l mai ajuta.
— Muntenegru.
— Știi vreo mare?
— Marea... Britanie.
— Care-i capitala Rusiei?
— Morcova...
— Moscova! Care copaci cresc în zonele cu vegetație de mangrove?
Niciun răspuns.
— Mangrove, mă! Ce se cultivă prin Asia?
,,Orez?“ gândi el prima dată. ,,Nu orez... “
CITEȘTI
Nu îți imaginează-ți!
Short Story• NECESiTÂND EDiTĂRi Poate, cândva, și pentru tine are să vină acel diamant de moment în care ai să te întrebi dacă viața reală nu are prea multe suișuri și coborâșuri, dacă nu ar fi mai bine să trăiești din propria imaginație, d...
