∆ De Partea Diavolului ∆

∆ Capitolul 5 ∆

Era nimeni altul decât Robert, băiatul pe care abia îl cunoscusem....
Imi doream ca totul sa fie un vis, mi-am verificat mâna, aveam 5 degete deci era real.. (Daca e vis, mereu vei avea 6 degete la o mână)
Ochii lui nu mai aveau aceeasi culoare linistitoare de albastru.. Erau negri complet..

Eu: Tu?..

Zambeste tâmp si nu îmi răspunde..
In spatele lui era o poartă imensa, dintr-un lemn masiv de culoare maronie.. Ma apuca de braț si incepe sa ma traga spre poarta aceea.. In fata porții era un altar cu un pergament care părea destul de vechi si un stilou..

Robert: Semnează..
Eu: Ce este?..
Robert: Pactul cu tatal meu.
Eu: Cine este tatăl tău?
Robert: Diavolul.
Eu: ..Poftim? Si de ce ar trebui să-l semnez?
Robert: Pentru părinții si sora ta.
Eu: E o minciună! Părinții mei sunt dispăruți..
Robert: Nu.. Ei si-au vandut sufletul pentru tine, acum e randul tău sa faci asta.
Eu: Ce tot zici acolo?
Robert: Crezi că părinții tai au disparut pur si simplu? Tu.. Tu nu esti ca restul. Ai o putere de care noi avem nevoie, trebuia sa fii a noastra de mică, iar părinții tai ti-au salvat viața.. Acum tu o vei salva pe a lor. Curând vei implini 18 ani iar puterea ta va creste, nu mai avem nevoie de parintii tăi..
Eu: N..n..nu e adevărat.. Eu nu sunt specială in vrun fel..
Robert: Minți.. Stiu ca ai observat singura puterile tale.. Cum poti muta obiectele doar uitandu-te la ele sau puterea ta de a vindeca rănile si multe altele..
Eu: Vreau să îmi văd părinții înainte..

Pocnește din degete iar poarta imensă se deschide in spatele ei erau Mira si parintii mei, care erau foarte îmbătrâniti si slabiti.. Am vrut sa fug spre ei dar poarta s-a inchis imediat...

Robert: Mai intai semnătura dupa îmbrățișarile.

____________________________________________________________________________

Hei, dragii mei❤ Știu că nu am mai postat de mult timp dar am revenit în forță. Am nevoie de parerea voastră la aceasta carte să știu dacă are rost să o continui.