Si asta nu s-a intamplat pentru ca se comporta frumos cu el...Asta nu s-a intamplat pentru ca Gizelle era o fata frumoasa,curata, eleganta...Asta s-a intamplat pentru ca i s-a aprins din nou acea scanteie..acel foc..atunci cand ea l-a iertat, pentru ca numai cele puternice pot ierta. Numai cele puternice pot trece cu vederea o fapta asa de cruda... Dar ea duce, avea potential..Allexander a vazut asta...Acesta a fost si lucrul care l-a atras la ea, pe langa trupul ceresc pe care aceasta il vedea. Stia ca pot trece peste orice impreuna daca ei nu i-a pasat ca a lovit-o..Stia ca ea va fi de partea lui indiferent ce s-ar intampla...Si atunci cand a observat asta pentru prima data, s-a decis ca si el va fi de partea ei, ca o va ajuta la greu, ca va trece prin cele mai fierbinti focuri numai pentru ea, ca va lupta pentru ea, ca o va iubi, ca ii va oferi totul...Cand se uita la ea a vazut ceva ce nu a vazut in Jhoana... poate ca era o inima calda, primitoare...poate ca era faptul ca era iertatoare...poate ca i-a vazut ochii frumosi... ideea era ca nu conta... vazuse ceva pur, ce numai la copile gasesti si lucrul asta il atragea.. Il atragea sufletul pur pe care aceasta il avea...
Dupa un drum lung, ce a parut sa dureze secole atunci cand o tinea de mana si atunci cand se uita in ochii ei, au ajuns. Au ajuns acasa la el. Aveau nevoie de odihna, aveau nevoie de bratele lor pentru a se cuibari...aveau nevoie de ei. Se iubeau. Pentru prima data, ingerul iubea diavolul, iar diavolul iubea ingerul. Opusii se atrag.Asa a fost si la ei. Ea nu a vrut un baiat rau. Mereu a visat la un print frumos, calare pe un cal alb, care sa aiba ceva special in el, ceva de care sa fie si ea mandra. A visat la un baiat pe care sa il poata prezenta cu mandrie, cu bucurie, cu incredere parintilor. A visat la exact opusul lui Allexander dar atunci cand era in bratele lui...totul disparea: lumea din jurul lor, parerile celorlalti, Jhoana...Erau ei doi...dansatori si lumea o orchestra surda, muta. Se iubeau.
O iubea. O iubea si de aceea cand au ajuns nu a obligat-o sa faca nimic. Nu a intrebat-o. Nici macar nu a adus vorba de asa ceva. Stia ca tot ce avea nevoie era odihna si a renuntat la nevoile sale pentru ea...stia ca nu avea nevoie de trupul ei pentru a supravietui, avea nevoie de sufletul ei. De sufletul ei bland care sa il tina la piept in momentele grele. Nu a profitat de ea pentru ca o iubea; doar pe ea o iubea. Si nu, nu ii parea rau ca tot ce faceau erau imbratisari si tineri de mana, rareori saruturi. De ce va intrebati? Pentru ca o iubea, pentru ca i-a aratat ce este iubirea, cum il poate schimba. Cum iubirea il poate schimba mai mult decat poate face durerea.
Ea stia tot ce facea el pentru ea. Nu era proasta. Nu nega. Stia. Era mandra de el. Era mandra ca Allexander a reusit sa treaca de dorinta..se simtea iubita. Se simtea mai iubita ca niciodata, acolo, pe patul din casa lui, in timp ce era imbratisata de el. Si cine stie daca o vor face acum? Cine stie daca o vor face de curand? Nici eu, nici tu, nici ei...Ce stiu eu si stiu si ei este ca se iubeau si ca aveau o conexiune ce nu se putea rupe de nicio furtuna, de niciun tunet, de niciun fulger, pentru ca dragostea adevarata nu se rupe, nu se uita, nu se ingroapa...
CITEȘTI
ingerul si diavolul
RomanceO poveste de dragoste dintre o fata ce intruchipeaza ingerul prin atitudinea ei pura si un baiat cu un suflet de diavol. Cuprinde intr-un capitol fan-fiction. In timp ce o cititi veti plange si veti rade alaturi de Allexander si Gizelle. O sa le fi...
