✔Play With Me | myg (Tradusă în română)

36

~

Bărbatul psihopat, care aparent era fratele mai mare a lui Yoongi, a început să fugă după cei doi, care încercau să scape de el.

Așa a și fost până ce bărbatul a scos un 357 Magnum din buzunar. Își flutura arma periculoasă prin aer, ținându-și degetul pe trăgaci în timp ce-i țintea pe cei doi din depărtare.

"În care ar trebui să trag?" a mormăit el, uitându-se la Yoora, a cărei formă devenea din ce în ce mai mică.

Înainte să o țintească, a apăsat pe trăgaci și a nimeri un copac, glonțul trecând direct prin acesta.

A început să blesteme. A devenit atât de entuziasmat că nici nu realizase că a tras. Planul i-a fost ruinat, cei doi s-au întors, ochii lor căzând pe arma din mâna lui, ieșind fum de pe țeava acesteia.

"De ce fugiți de mine?" a strigat el, mărindu-și ritmul în timp ce ținea arma ridicată.

Yoongi s-a panicat, strângându-i mâna fetei cu putere și fugind cât de tare putea.

"Nenorocit nebun ce ești!" a mormăit Yoongi obosit, în timp ce a făcut un viraj după colț, trăgând-o pe Yoora după el, aceasta fiind epuizată.

"Mulțumesc Doamne că port adidași și nu tocuri," s-a gândit ea, uitând pentru un moment de stalker care aparent era un ucigaș în masă, ce îi alerga cu o armă.

Yoongi își menținea ritmul, în ciuda faptului că Yoora îl încetinea, deoarece ea nu avea la fel de multă energie ca el.

Cu colțul ochiului a observat un gard înalt, în spatele acestuia aflându-se un parc plin de copaci înalți și tufișuri, un loc bun de a se ascunde.

"Perfect," a șoptit el, fugind drept spre gard. Din fericire, lângă acesta se afla un coș de gunoi uriaș.

Yoongi a ajutat-o pe Yoora să se urce pe acesta, grăbind-o să sară repede peste gard.

Yoora care tremura, și-a pus piciorul cu grijă peste gard, apoi celălalt. A căzut în iarbă și și-a pierdut echilibrul, aterizând pe gleznă. Și-a acoperit gura în timp ce a gemut de durere, simțind o senzație ce o ardea la gleznă.

"Rahat, rezistă, Yoora," a exclamat Yoongi în timp ce sărea și el, fiind atent să aterizeze pe două picioare.

Yoongi își ieșea din minți, fratele lui putea apărea în orice moment și să-i împuște fără ezitare, dar vedea că Yoora nu avea cum să stea în picioare.

Cu ajutorul gândirii lui rapide, și-a pus o mână sub picioarele ei, iar cealaltă în jurul trunchiului său, ridicând-o ca pe o mireasă. Nu a mai pierdut timpul apoi și fugit în pădure, siluetele lor dispărând după umbrele uriașilor copaci.

"La naiba, i-am pierdut," a mormăit bărbatul în timp ce se oprea din alergat, privind împrejur, căutându-i cu privirea.

Și-a băgat arma în buzunar și cu un oftat, a continuat să meargă, punându-și mâinile în buzunar și lăsându-și capul în pământ.

~

Inimile le băteau cu putere, în timp ce Yoongi mărea pasul cu Yoora în brațe, asigurându-se că aceasta nu leșină sau o scapă. S-a oprit când și-a simțit mâinile umede, privind înspre ea, a observat rana deschisă de pe gât, sângele ei curgând pe mâinile lui.

A așezat-o cu grijă pe pământ. Privea împrejur, asigurându-se că e sigur să se pună în genunchi lângă ea, simțind panica copleșindu-l din cauză că nu se oprea din sângerat.

Yoongi și-a apucat tricoul și l-a rupt, luând o bucată lungă de material și presând-o pe rană. Nu știa ce face, era mai mult decât agitat privindu-i genunchii însângerați.

"La naiba, Yoora, sângerezi peste tot," a spus el, încercând să sune cât mai calm posibil.

Yoora simțea cum i se scurge energia, chinuindu-se să-și țină pleoapele grele deschise, nu putea să privească expresia de pe fața lui Yoongi.

Se uita la fața lui curpinsă de spaimă, conturată cu îngrijorare, în timp ce-și ținea tricoul în mână, rupând și mai mult material, înainte ca ea să-l prindă de încheietură.

"Las-o așa, o să fiu bine," a murmurat ea, fără să-și mai poată deschide ochii, era întâmpinată de intuneric complet.

"Yoora," a șoptit el, mângâindu-i obrazul ud.

"De ce nu mi-ai spus de el?" a întrebat-o el.

Yoora, în ciuda faptului că avea ochii închiși, putea să-și imagineze fața lui foarte clar. Ochii mari, bretonul acoperindu-i, buzele avându-le încruntate.

"Am vrut, chiar am vrut..." a spus ea, fiindu-i greu să vorbească.

Gâtul ei era uscat, capul și-l simțea crăpat în două și nu doar asta, o durea cumplit și glezna. Tot corpul ei striga în durere, dar ea stătea tăcută.

"De ce nu ai putut?"

Yoora s-a abținut să nu ofteze.

"M-a amenințat că o să vă rănească pe toți," a spus ea, simțind lacrimile cum îi curg pe obraji.

Yoongi i le-a șters în timp ce o privea, fața lui schimbându-se ușor, văzând-o în durere.

"Acel nemernic," a mormăit el.

"Acel nemernic care aparent e fratele tău," a spus ea.

Yoongi și-a luat mâna de pe fața ei, ducânduși-o la frunte ca să-și șteargă sudoarea.

"O să-ți povestesc totul despre familia mea, dar nu acum, bine? Trebuie să te ducem la spital prima dată," a spus el, privind sângele de pe gâtul ei îmbibându-se în materialul tricoului.

Yoora simțea ușor cum îți pierde conștiința, dar se ruga să stea trează, avea atâtea de zis.

Dar nu mai avea energie.

"Nu ai," a început ea, făcând o pauză ca să ia o gură de aer. "Pe cineva la care trebuie să te întorci?"

Yoongi se uita la ea confuz, înainte să înțeleagă la ce se referă.

"Dacă te referi la Jisoo, atunci nu, orice ai văzut, nu a fost real. M-a amenințat cu nude-ul tău dacă nu mă supun ei, îmi pare al naibii de rău, Yoora," i-a explicat el, strângându-i mâna cu blândețe.

Yoora a oftat de ușurare.

"Te-ai scos bine cu asta," a început ea, simțindu-se mai slabită de energie cu fiecare secundă.

"Ești prost, ști asta? Trebuia să-mi spui," a mormăit ea.

Yoongi îi freca mâna cu mișcări circulare. "Acel sărut, acel sărut nu a însemnat nimic," a spus el încet.

Yoora i-a strâns mâna.

"Te cred," a șoptit ea înainte să leșine.

Yoongi a simțit cum ea îi dă drumul la mână, în timp ce o mișca ușor de umeri.

"La naiba! Yoora, te rog nu murii pe mine," a strigat el, continuând să o miște, lacrimi căzându-i pe obraji.

"Nu poți să mori pe mine, te rog, te iubesc, nu mă părăsii."

~