✔Play With Me | myg (Tradusă în română)

27

~

A trecut o săptămână de la întâlnirea lui Yoora cu Jisoo, pe acoperiș. Nu i-a spus nimic lui Yoongi despre asta, nu se simțea în stare să se certe cu el din cauza asta. Era în prea mare durere ca să mai aducă în discuție subiectul. Yoongi nu o menționa pe Jisoo deloc, nici măcar o dată, făcând-o să creadă că el nu știa de întoarcerea ei.

Era în drum spre cantină, mergea spre masa unde a stat zilnic de câteva săptămâni, când a simțit cum zboară și dă cu fața de podea, capul ei prăbușindu-se pe suprafața tare, făcând-o astfel să simtă o durere chinuitore atacându-i nervii. S-a prins imediat de cap cu ambele mâini care-i tremurau, mușcându-și buzele în agonie.

"Uită-te pe unde mergi, târfo," a auzit o voce familiară răstindu-se la ea.

Yoora nu se putea concentra pe voce din cauza durerii de cap, auzind un zgomot puternic ce-i deranja urechile, făcând-o să-și piardă ușor conștiința până ce ochii ei s-au deschis brusc.

Ochii ei s-au ridicat, observând figura din fața ei cum o privește intimidant, bucurându-se să o vadă răvășită pe podea.

A recunoscut-o imediat ca fiind Jisoo, având pe buze zâmbetul ei enervant, privind-o de sus cu scârbă.

Yoora, fără să mai gândească, a prins-o de picior și i-a dat o lovitură puternică în stomac, făcând-o să cadă pe spate, ținându-se de abdoment ca mai apoi să plângă de durere.

"Uită-te pe unde stai, proasto," s-a răstit ea, începând să o apuce durerea de cap din cauza mișcărilor bruște.

Stundeții care aveau drum pe acolo, s-au oprit ca să privească acțiunea din fața lor, bârfele auzindu-se auzi peste tot.

Cum Jisoo își recăpăta echilibrul, și-a fixat privirea pe fața lui Yoora, îi observa durerea. Rânjind, s-a ridicat în picioare și s-a apropiat de ea, ridicându-și pumnul gata să o lovească în față, înainte să fie oprită de cineva care a prins-o cu putere de mână.

"Ce naiba faci?" întreabă Yoongi în timp ce ochii lui se încruntă, acesta fiind curpins de furie.

Expresia lui Jisoo s-a înmuiat la auzul vocii familiare. Întorcându-se, a sărit pe el, plasându-și hotărâtă mâinile în jurul lui, trăgându-l mai aproape de ea. Acesta se zbătea, încercând să o împingă, dar a fost surprins să vadă că se ținea de el ca de propria viață.

"Yoongi oppa, m-a atacat!" a spus ea, plângând pe pieptul lui în timp ce arăta spre Yoora, care stătea la câțiva metri distanță, privind scena din fața ei, supărarea fiindu-i inscripționată pe chipul palid.

Yoongi, care s-a oprit din a se împotrivi fetei care plângea, fără să o mai împingă, se uita la Yoora. Ea îl privea cu o privire goală.

Simțea cum inima ei încetinește, comparativ cu alte dăți când o i-a razna în jurul lui Yoongi. Mâinile ei reci și le ținea strânse de tricou, pumnul ei durând-o de la impactul cu stomacul lui Jisoo. În ciuda faptului că fața ei nu arăta nicio emoție, buzele îi tremurau.

Uitase complet de durerea fizică, își simțea capul cum se crapă în două acum câteva clipe, dar văzând-o pe Jisoo în brațele lui Yoongi, iar acesta neîmpotrivindu-se, o durea în interior mai tare decât orice.

"Yoora, ce înseamnă-"

Yoora nu l-a lăsat să termine că a fugit, fără să le mai arunce încă o privire celor doi.

Yoongi a împins-o pe Jisoo într-un final și a luat-o la fugă după Yoora, care era rapidă.

Îl simțea aproape, auzindu-i pașii grei scârțâind pe podea. A mărit ritmul, ajungând la scări, a fost stupid din partea ei să meargă la parter, îndreptându-se spre vestiarele unde se schimbă elevii pentru sport.

Practic a coborât toate scările, simțindu-și bătăile inimii crescând în timp ce ea și-a pierdut echilibrul și aproape că s-a împiedicat de ultima treaptă, dar și-a recăpătat calmul și a continuat să alerge, oriunde o duceau picioarele.

A ajuns într-un vestiar gol și a început să tragă de închuietoare de la ușă, înjurând că era închuiat, drumul ei fiind blocat. Întorcându-se, s-a regăsit lovindu-se de o siluetă înaltă. Ridicându-și privirea, l-a observat pe Yoongi ațintindu-i ochii, gura lui fiind larg deschisă, respirând greu. Arăta de parcă ar fi alergat un maraton.

Luând în considerare faptul că Yoora a alergat pe scări în jos, în subteranul școlii, da, chiar a alergat un mini maraton.

Yoora a făcut un pas în spate, apoi încă unul și tot așa până ce a lovit ceva tare - ușa de la vestiar. Înghițea în sec în timp ce Yoongi se apropia de ea, ochii lui concentrându-se pe a ei. Era o liniște ciudată între ei, în timp ce Yoongi își ștergea transpirația cu dosul palmei, fără să rupă contactul vizual.

"De ce fugi de mine?" a întrebat el, spărgând liniștea.

Yoora și-a păstrat fața serioasă în timp ce-și strângea pumnul inflamat.

"Păi îmi pare rău, dar dacă mă mai uitam puțin cum te ți cu Jisoo în brațe aș fi vomitat pe toată podeaua. Vreau să-mi țin stomacul la locul lui, mersi," a izbucnit ea, privirea ei fiind rece și de neclintit.

"Ea mă ținea pe mine, sunt al naibii de sigur că eu nu o țineam pe ea," strigă el, fără să înțeleagă ieșirea lui Yoora.

Yoora a dat drumul unui răs fals, ignorându-și complet durerea de cap, în timp ce încerca să se comporte normal.

"Nu mă face să râd, Yoongi. Observ cum te uiți la ea, în afară de asta, tu ai chemat-o înapoi și uite-o aici, ruinându-mi viața, din nou," mormăie ea.

Yoongi era complet rămas fără cuvinte, holbându-se la fata lipită de perete cu confuzie. 

"Cum adică am chemat-o înapoi?" întreabă el.

Yoora și-a dat ochii peste cap.

"Nu mai face pe prostul. Ști ce? Am fost avertizată în privința ta, mi s-a spus că doar te vei juca cu mine și au avut dreptate. Tu doar te joci cu sentimentele oamenilor înainte să le frângi inima, fără să-ți pese. Mă dezguști," a strigat ea, simțindu-și emoțiile copleșind-o.

Yoongi o observa cum tremură, ochii ei fiind plini de lacrimi gata să cadă, bretonul ei era lipit de fruntea transpirată, ea ținându-și mâinile atât de strâns încă te durea doar să te uiți la ele.

"Poftim?" a zis încet, expresia lui înmuindu-se doar ca mai apoi să se înegrească, cuvintele ei lovindu-l ca și o coardă, direct în față.

Era dincolo de nervos.

A făcut un pas spre ea, corpul lui presându-l dur pe al ei de perete.

"Nu ști nimic despre mine. Nu vorbi rahat dacă nu ai habar cum stau lucrurile. Mă joc cu tine? E ceva glumă crudă pentru tine? Nu e amuzant, Yoora," spune el.

Yoora simțea cum corpul ei amorțește, nici măcar durerea de cap nu era mai rea decât cea din inimă, care se răspândea în tot corpul. Furia, supărarea, dezamăgirea, neîncrederea toate se răspândeau prin ea, în toate oasele, în toți mușchii, în fiecare venă, chinuind-o.

Se lupta cu lacrimile ei în timp ce i-a aruncat o privire moartă.

"Stai departe de mine, afurisit ordinar ce ești," s-a răstit ea înainte să-l împingă cu forță și să treacă de el, lăsându-l în urmă.

Yoongi nu a oprit-o, corpul lui nu s-a întors ca să o mai privească încă o dată, stătea neclintit. Simțea cum inima îi i-a foc, arzând încet, devenind ușor doar o grămadă de cenușă.

Yoongi a reacționat în singurul mod care-i veni în cap, lovind peretele cu pumnul, folosindu-și aproape toată forța, mici bucăți din perete desprinzându-se și căzând pe podea, adunându-se la picioarele lui.

"Ce naiba tocmai s-a întâmplat?"

~