Capitolul 38

54 11 7
                                    

Respiratia inca ii era sacadata,dar de data asta nu era din cauza ca era sa moara strangulata,ci era vorba despre sora ei.

Yuire dispăruse din nou,iar de data asta putea sa fie sigura ca nu era vorba despre cineva din Mukami. Poate ochii aia galbeni aveau ceva de aface.

Ofta slab si se ridică de pe patul ce la un momendat fusese al ei.

Își privi propria reflexie în oglindă. În jurul ochilor începuseră să își facă apariția cearcăne,iar pielea ii devenea din ce in ce mai palidă.

"-- Cine sunt...?" Întrebarea asta o frământă de ceva timp.

De la începutul verii,nu mai părea să fie ea însăși.

"-- Pendragon...esti cea mai mare moștenitoare a familiei Pendragon,draga..." o voce feminină,dar sireata,ii răsuna în cap.

"-- Ba nu! Sunt doar o fată simplă,ce a câștigat la loto alături de sora ei! Nu sunt cineva asa de important!"

Câteva lacrimi începuseră să îi cadă pe fața sa palidă.

Un surâs ii indunda capul.

"-- Draga mea...mai ai asa de multe de aflat... Nici macar nu iti stii părinți reali!"

Fata își încleasta degetele in jurul mesei,unde era oglinda.

"-- Tot ce vreau e sa imi gasesc sora! Vreau sa...sa o iau de la inceput...atât..."

Încerca să își rețină suspinele,pentru ca ceilalți vampiri sa nu isi dea seama ce se petrece.

"-- Nu poti face asta,destinul iti este scris si tie si surorii tale. Voi doua sunteti ultimele moștenitoare a familiei Pendragon. Accepta asta Lyla Pendragon. Acceptați numele real si destinul. Acceptați-"

-- Niciodată! vocea ii răsuna în camera,iar geamurile erau sa se spargă.

Inima ii bătea în mod alert,respiratia ii era necontrolată,iar fața ii era scăldată în teroare pură.

Un ciocănit în usa,o readuse pentru puțin timp inapoi cu picioarele pe pământ.

-- Intra. murmură acesta.

În pragul ușii își făcu apariția vampirul blond,cu căștile în urechii.

-- Asa multa gălăgie...ce se intampla? acesta o întreba plictisit,în timp ce avea un ochii usor întredeschis.

Fata înghiti în sec,nu putea sa ii spuna de vocea pe care o auzise. Dacă i-ar fi zis,cu siguranță ar fi crezut-o nebună.

-- Imi cer scuze,doar ca Y- Yuire a dispărut,din nou... vocea ii tremura usor cand pomenise numele surorii sale.

Vampirul cu ochii albastri ofta si începu sa se apropie mai mult de cea cu parul alb.

Aceasta avea privirea la pământ,nu putea sa se uite in ochii lui si sa il mintă.

-- Stii,ai acel tic nervos atunci când minti...Nu te poti uita la persoana aceea în ochii.

Acesta îi prinse barbia între două degete și îi ridică privirea.

-- Nu poti sa ma minti. Nu pe mine. spuse mai mult printre dinți,în timp ce avea ambii ochii deschisi si o scana pe fata.

______________________

Totul este negru în jurul ei.

"-- Unde ma aflu? Ultimul lucru pe care mi-l aduc aminte e..."

Propriile gânduri ii sunt întrerupte de un scartait de usa si o lumină puternică ce ii invada ochii.

-- Te-ai trezit~ o voce usor cunoscută se auzi.

"-- N-Nu poate fi el..."

Un mic fior o străpunse.

-- Nii-san! Si cealalta e trează acum!

Capitol needitat
Ce părere aveți pana acum despre carte? Ne-am mai imbunatatit la a scrie?
~Lyla~

Kiss MarkUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum