~Dreams~

^5^

~Perspectiva lui Victor~

-Revin in 10 minute, ma duc pana la baie, ii spun eu Theei care aproba din cap cu un zambet firav pe fata.

Imi croiesc drum spre baia de la etaj cand o entitate supranaturala cu Nike-uri la ochi isi face aparitia in fata mea.

-Victor, Nathan a intrat cu capul intr-un colt de mobila la tine in camera, imi spune Rachel, vrand sa para cat mai ingrijorata dar nu prea ii iesea. Are nevoie de tine!

"Shit, ce a mai facut prostul ala beat acum?"

Ajung grabit in camera, o analizez si observ ca nu e nimeni. Usa e tramtita in urma mea si in spatele meu isi face aparitia Rachel.

-Tuta nenorocita, ai inscenat totul, asa-i? Hmm, sunt impresionat ca ti-ai folosit aia doi neuroni macar odata, cred ca esti mandra de tine.

-Ce urat imi vorbesti! Esti cam obraznic in seara asta, ce ar fi sa te pedepsesc, imi spune ea incepand sa-si dea tricoul jos.

-Hai jet, tarfa! ii spun eu, plin de nervi, incercand sa ies cat de poate de repede din camera.

-Mai vedem noi!

Ma împinge pe pat si incepe sa-mi ridice tricoul dar toata scena e intrerupta de Thea care intra pe usa.

-Scuze, n-am vrut sa deranjez...spune ea si pot sa vad cum o lacrima curge pe obrazul ei cald.

-Thea, nu e ceea ce pare! incerc sa strig eu dar observ ca deja a plecat.

Ma ridic rapid, lasand-o pe Rachel cu gura cascata si plina peste cap de draci. Incerc sa-mi fac carare prin multime dar in zadar. Deodata o vad la usa. Iese grabita si urca intr-un taxi.

"Ce am facut...?"

~Perspectiva Theei~

Cerul e de o culoare gri-sobolan, fiind acoperit in intregime de nori. Nu e nici urma de soare si mici stropi curg usor pe pervazul geamului din camera mea. Copacii isi imprastie frunzele de un rosu aprins prin aer, creând un dans spectaculos in bataia vântului, semn ca se apropie sezonul rece. Se pare ca vremea tine cu mine.

Azi nici eu, nici Yanna nu am fost la scoala. Eu nu am fost din cauza starii de kkt pe care o aveam si cheful de scoala nu era prezent in interiorul meu, iar Yanna nu a fost pentru ca a vrut sa fie langa mine, alaturi de o cutie mare de inghetata.

-Yanna...lasand toate astea la o parte, seara ta cum a fost? Ce ai făcut? Nu prea te-am vazut, decid eu sa o intreb, incercand sa creez un zambet pe fata mea de stafie.

-Thea... Nu vreau sa vorbesc despre mine si seara aia acum, ti-ar face rau...imi spune ea, simtindu-i ingrijorarea mai mult ca deobicei.

-M-ar ajuta sa stiu ca macar tu ai avut o seara frumoasa. Te rog, povesteste-mi!

-Pai, aseara cand am ajuns, m-am dus la bar si am intalnit un tip, Lucas, care, din cate am auzit de la el, e foarte bun prieten cu Victor. Am petrecut mai toata seara cu el si a fost super. Iar la finalul serii...pai...m-a sărutat. Nu am mai simtit niciodata ce am simtit aseara cand m-a sarutat...parca nimeni nu mai era in sala in afara de noi doi. Nu stiu ce am patit...

-Te-ai indtagostit, Yanna! Si stiu, e cel mai frumos sentiment pe care il poti avea. Fluturașii din stomac, furnicile care urca pe spatele tau, sclipirea din ochi, toate inseamna dragoste! Iar daca tu consideri ca te simti bine cu el si te face fericita...sari pe el si nu-l lasa sa scape!

Expresia asta ne-a facut pe amandoua sa radem cu pofta dar momentul a fost stricat de soneria de la usa.

-Cred ca e băiatul cu pizza. Revin imediat! imi spune Yanna si iese din camera.

"Sunt norocoasa sa o am alături"

-Ăm...Thea, a venit cineva sa te vada...

De dupa colt isi face aparitia motivul lacrimilor care imi curg pe obraji de aseară. Dar înăuntrul meu parca sunt bucuroasa sa il vad si imi vine sa-i sar in brate dar imi amintesc cu dezamagire ce am vazut aseara si ma stapanesc.

-Buna...incepe el. Pot sa ma asez?

-Sigur..ii spun eu, ridicandu-ma la marginea patului, el așezându-se langa mine.

-Uite..stiu ca sunt ultima persoana pe care ai vrea sa o vezi acum, dar am venit sa-ti explic ce s-a intamplat cu adevarat aseara.

-N-ai ce sa-mi explici si nu esti obligat sa o faci pentru ca nu suntem...impreuna..nu inteleg de ce iti pasa!

-Crede-ma, in momentul asta esti singura persoana de care imi pasa si nu vreau sa te vad si pe tine ca suferi din cauza unei scene din mintea ta care e gresita! Rachel a inscenat ceva aseara si m-a bagat in camera mea, încercând sa si-o traga cu mine dar i-am respins fiecare miscare pana sa intri tu. Stiu ca nu ai niciun drept sa ma crezi dar vreau sa stii ca tu esti singura fata pe care o iubesc si nu ma mai pot gandi la alta!

Cuvintele lui mi-au mangaiat sufletul si o lacrima imi aparu pe obraz. Singurul lucru pe care il vreau in momentul asta e sa-i gust buzele si sa ma pierd in privirea lui.

Parca citindu-mi gandurile, se apropie incet de mine si buzele noastre se lipira, începând un sarut pasional. Ma lasa usor pe spate si ajunge peste mine. Usor, usor, limbile noastre duc un razboi in cavitatea mea bucala, dar fiind el masculul care vrea sa domine mereu, castiga. Ne dezlipim incet buzele, lipindu-ne frunțile si respirand greoi.

-Te ador!

Un alt sarut plin de placere începe, el coborand mai jos, la gat. Simt cum niște furnici urca repede pe coloana mea si sper ca momentul asta sa nu se mai termine.

Dar parca Universul era impotriva mea si aud ciocaneli in usa camerei. Ne ridicam ca arsi de pe pat de parca nimic nu s-ar fi intamplat si in camera intra Yanna.

-Sper ca nu am nimerit intr-un moment prost, dar a venit pizza si nu cred ca vreti sa o mancati rece.

Eu si Victor începem sa radem si ne ridicam de pe pat, indreptandu-ne spre living.

-Ramane si armasarul tau la un film? intreaba cu un rânjet siret Yanna.

-De unde ai...?incerc eu sa întreb dar ea mi-o ia inainte.

-Am auzit gafaieli si patul scartaind, nu a fost asa greu sa ma prind, peretii sunt subtiri!

Vreau sa incerc sa explic dar ne prinde pe toti un ras incontrolabil. Ne asezam pe canapea dar Victor ma ia de mana si ma pune la el in brate iar eu imi pun capul in scobitura gatului lui.

"Sper ca momentele astea sa nu se mai termine vreodata!"

°°°°°°°°°°
Nici nu am observat cand a adormit Yanna pe fotoliu, eu fiind ocupata cu altceva.

Deodata suna telefonul. Ma ridic din bratele lui Victor si ma duc sa raspund.

-Alo? Domnișoara Thea Lains?
-Eu sunt. S-a întâmplat ceva?
-Va sun de la sectia de politie din Los Angeles. Parintii dumneavoastra au suferit un accident si sunt grav raniti. Vor fi transportati maine dimineata la un spital din orasul dvs.

Scap telefonul din mana si cad in genunchi, incepand sa plang fara oprire.

"Nu se poate!"